DISTRIBUIȚI

Timisoara, oras-curcubeu multietnic, cu o paleta culturala larga oferita de cele aproape 30 de minoritati ce convietuiesc în armonie, aduce în fiecare an peste o suta de evenimente cultural-artistice menite sa atraga un public numeros si variat, impunându-se ca puternice atractii turistice.

Municipalitatea timisoreana a elaborat o strategie de dezvoltare culturala pentru urmatorii zece ani, într-o viziune extinsa, care cuprinde manifestari pe toate gusturile, de la festivalurile clasice, de elita, ori balurile cu parfum vienez, la concerte internationale de jazz si serbari cu iz câmpenesc, toate fiind foarte apreciate de public.

Festivalul Baroc, organizat în preajma zilei de 18 octombrie, când Printul de Savoya a eliberat Cetatea Timisoarei de sub ocupatia otomana, în 1716, aduce patru zile de carnaval în centrul istoric al orasului, iar bucuria este cu atât mai mare cu cât se suprapune cu sarbatoarea berii, Oktoberfest, care umple halbele cu traditionala bere nemteasca, iar mesele cu cârnati bavarezi si alte specialitati germane, cu parade cu calesti de epoca, concursuri si multa distractie.

La fiecare sfârsit de saptamâna de la finele lunii octombrie, Parcul Rozelor din Timisoara schimba mireasma trandafirilor cu cea a strugurilor, stapân devenind Bachus, care vine încarcat cu recolta de struguri si vin alb, rose, rubiniu ori negru din podgoriile Recasului, umplând ulcele si pahare cu licoarea datatoare de veselie. Printre butoaiele pline cu tone de must dulce, tulburel zglobiu sau ‘batrân’ aromat, oaspetii pot degusta din bunatatile culinare traditionale românesti: brânzeturi, mititei, preparate din carne de porc si vita, dulciuri de casa si multa muzica.

O alta invitatie câmpeneasca se repeta în fiecare an, de Ignat, în Muzeul Satului Banatean, unde macelari din Serbia, Ungaria si România se întrec în gatirea preparatelor din carne de porc sacrificat la fata locului. Spectatorii, coplesiti de miresmele mirodeniilor folosite de bucatari, asteapta cu rabdare terminarea primelor portii de gulas si papricas aburind pentru a degusta pomana porcului si pot vedea ‘pe viu’ cum porcii sunt transformati de maestrii în delicatese culinare în sorici, jumari, lebar, toba, cârnati, sângerete sau caltabosi.

Balurile au fost si au ramas o traditie pentru Banat pâna în zilele noastre, când se organizeaza frecvent.

Pe lânga latura caritabila, balurile au si un scop educativ, deoarece initiaza copii si adolescenti în tainele dansului clasic si în muzica simfonica de buna calitate’, spune Oana Selner. Balul este cu atât mai fermecator, cu cât coincide cu Târgul de Craciun din Piata Operei, organizat dupa modelul Praga-Viena si iluminat artistic în stil parizian.

Peste an, invitatiile ramân deschise la Balul Primaverii din luna aprilie, un bal mascat cu surprize, muzica, dans si concursuri, dupa moda franceza ‘Belle epoque’, organizat de Institutul Francez Timisoara.

Festivalul International de Jazz TM, organizat de Primaria Timisoara, a reusit sa se impuna înca de la prima editie (iulie 2013) ca un adevarat regal bisat de public venit special din Austria, Germania, Anglia, Italia sau Ungaria, iar numele artistilor sunt în fiecare seara de referinta, de la Manu Delago si Kurt Elling, pâna la Ilhan Ersahin sau David Murray featuring Macy Gray.

Eveniment de aleasa tinuta, Festivalul International Timisoara Muzicala a cunoscut un asemenea un succes important, încât în ultimul timp are câte doua editii anuale, cea de primavara (mai – iunie) sustinut de Filarmonica Banatul, si cea de toamna (octombrie – noiembrie) organizat de Opera Nationala Româna, sute de interpreti de pe trei continente dând publicului meloman tot ce poate fi mai frumos din spiritul uman. Între cele doua editii, Opera organizeaza la fiecare sfârsit de luna august serate lirice de exceptie în cadrul Festivalului de opera, opereta si balet, în Parcul Rozelor, înregistrând record de public care depaseste 20.000 de spectatori.

Discuții

comments