DISTRIBUIȚI

Caravana Dunării sosește special pentru constănțeni pe 9 iunie, între orele 10:00 și 20:00, pe Faleza Cazino Constanța, în parcarea de lângă Comandamentul Flotei. O campanie informativă a WWF în parteneriat cu Mare Nostrum, Caravana Dunării își propune să aducă în atenția publicului larg amenințările cu care se confruntă Dunărea, ecosistemele și comunitățile care depind de fluviu, precum și soluțiile existente. Specialiștii și voluntarii WWF și Mare Nostrum vor oferi mai multe informații despre speciile pe care le întâlnim de-a lungul Dunării, precum și despre fluviu și Marea Neagră, prin intermediul mai multor materiale interactive și jocuri.

Iubitorii de natură vor putea să își testeze cunoștințele în cadrul unui quiz inedit despre Dunăre, iar copiii vor putea să realizeze diferite puzzle-uri. În plus, vizitatorii se vor putea bucura de o expoziție foto inedită și vor putea testa pachetul educativ „Cartea Mării Negre” (Black Sea Box), dedicat cunoașterii și protejării Mării Negre.

Caravana Dunării își va continua apoi drumul către Tulcea (11 iunie) și Mahmudia (12 iunie). Până la sosirea Caravanei însă, iubitorii de natură sunt invitați să testeze aplicația „Salvează râul!”, primul joc educativ axat pe protejarea ecosistemelor dunărene.

Ecosistemele de apă dulce

Marea Neagră depinde în cea mai mare parte de apa adusă de fluviu, fiind o mare închisă. Astfel, toate amenințările cu care se confruntă fluviul au un impact și asupra Mării Negre, dar mai ales asupra speciilor care trăiesc atât în fluviu, cât și în mare.

Sectorul Dunării Inferioare, între Porțile de Fier și gurile de vărsare ale deltei, este ultimul sector al fluviului Dunarea caracterizat prin curgere neîntreruptă a apei. Datorita curgerii libere a apei, pe acest sector fluviul prezintă încă numeroase brațe și ostroave cu plaje cu nisip fin și păduri naturale de plop, salcie și arin. Însă și acest sector al Dunării a suferit modificări, în special din cauza îndiguirii luncii inundabile și desecării mlaștinilor și bălților aflate în lungul fluviului și transformarea lor în terenuri agricole. Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor de catre pești și zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare. În plus, din cauza dragării intense a albiei, fluviul se adâncește și determină scăderea nivelului apei subterane din luncă, fapt ce duce la uscarea pădurilor de luncă fără de care sute de specii – păsări, amfibieni, fluturi și specii acvatice – vor dispărea.

Un alt factor ce a modificat comportamentul fluviului îl reprezintă hidrocentralele. Peste 60 de au fost construite pe Dunăre, iar în timp acestea au contribuit la pierderea ecosistemelor și a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre este cea de la Porțile de Fier I, care în decursul timpului a dus la o serie de modificări în funcționarea naturală a fluviului și ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere. În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar acești pești sunt pe cale de dispariție.

Beneficiile reconstrucției ecologice

Ecosistemele de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu: protecția împotriva inundațiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunități de turism și recreere, pește și alte surse de hrană. În România, WWF implementează proiecte de reconstrucție ecologică la Mahmudia (jud. Tulcea) și Gârla Mare (jud. Mehedinți).

Mahmudia este una dintre cele mai importante localități aflată de-a lungul brațului dunărean Sfântu Gheorghe. Se bucură de o biodiversitate impresionantă, în ciuda activităților agricole derulate în timpul Comunismului, în urma cărora o bună parte din zona deltaică s-a pierdut. La finalizarea proiectului de reconstrucție ecologică, 924 ha vor fi reconectate la circuitul natural, în beneficiul naturii și al comunității.
Situl Natura 2000 Gruia – Gârla Mare din județul Mehedinți este o zonă de mlaștină și pădure inundabilă situată în lunca inundabilă a Dunării pe 2 756 ha. Legătura directă a zonei umede Gârla Mare cu Dunărea a fost întreruptă odată cu construirea în anii 1980 a unei ferme piscicole ale cărei bazine și iazuri au fost ferite de inundații prin diguri. Bazinele fermei piscicole sunt alimentate în principal cu apă de la izvoarele de la baza terasei Dunării sau prin pomparea apei din Dunăre, dar în prezent, cea mai mare parte a fermei piscicole nu este utilizată pentru piscicultură. În plus, poluarea apei este o problemă, în principal din cauza depozitelor ad-hoc de deșeuri și gestionarea acestora în mod nesustenabil în întreaga zonă. La acestea se adaugă și lipsa circulației apei pe perioada verii, care din cauza regimului hidrologic controlat de ferma piscicolă duce la apariția fenomenului de eutrofizare.

Discuții

comments