DISTRIBUIȚI

Se apropie Anul Nou, iar comercianții știu cum să facă tentațiile și mai ademenitoare atunci când manevrează cu atâta artă știința marketingului pentru a atrage consumatorii, iar accesul la produsele și serviciile dorite, chiar dacă nu le poți plăti pe loc, devin imediat disponibile și dacă le cumperi pe credit. Cine nu a auzit de „cardul de vacanță”, de călătoria plătită în rate fixe, „fără dobândă”, de „cardul magic de sărbători” cu care îți îndeplinești dorințele?
De la cumpărăturile tradiționale de sezon și până la plata biletului de avion sau a excursiei programate, mai nou, cu ajutorul internetului, românilor le-a intrat, deja, în obișnuință să folosească cardul bancar pentru a plăti, se arată într-un studiu publicat de Asociația Pro Consumatori (APC) România.
Dintr-o statistică făcută  în primul trimestru al anului 2015 de Banca Națională a României, aflăm că numărul de carduri aflate în circulație era de 14.569.900, dintre care active erau 11.259.700. Totuși, ce este acest instrument modern de plată și care sunt tipurile de carduri aflate în circulație?
Cea mai importantă caracteristică după care se clasifică cardurile bancare este aceea a sursei de finanțare a conturilor bancare asociate cardurilor. In funcție de acest criteriu, cardurile bancare se împart în carduri de debit și carduri de credit. Deși ambele carduri arată la fel, diferențele dintre ele sunt majore.
Cardul de debit este acel card bancar cu care se pot face plăți sau retrageri de numerar în limita fondurilor proprii depuse într-un cont. Adică, pe cardul de debit ai banii tăi din salariu, bursă, pensie, economii etc. Cu ajutorul acestui card, posesorul are acces în orice moment la banii din cont, iar cardul poate fi utilizat pentru plăți la comercianții care acceptă carduri la plată și pentru retragerea numerarului de la orice automat bancar (ATM) care afișează sigla imprimată pe cardul bancar ( Visa/Visa Electron/Maestro/ Mastercard).
În schimb, cardul de credit este, în esență, un card  a cărui existentă și utilizare sunt asociate unui credit bancar. El permite posesorului acestuia să acceseze o limită de credit pusă la dispoziție de către bancă, având o anumită perioadă „de grație”, în care nu se plătește niciun fel de dobândă pentru tranzacțiile la comercianți. Limita de credit este agreată de instituția de credit cu consumatorul, în urma analizei dosarului de credit (dacă este necesară întocmirea unui dosar de credit) și a încadrării în condițiile emitentului cardului. Deși dobânda se plătește numai pentru sumele folosite efectiv în afara perioadei de grație și, la scadență, numai un procent minim din suma utilizată trebuie rambursat, de cele mai multe ori, datorită informațiilor neclare sau incomplete, consumatorii care recurg la a folosi acest tip de card, descoperă că au de plătit mai multe costuri  decât anticipaseră.
În România, din cele circa 14 milioane de carduri valabile, 3 milioane sunt carduri de credit, iar 11 milioane sunt carduri de debit. Din totalul cardurilor de debit, circa 75% sunt carduri de salarii și pensii.
Însă cardului de debit i se poate atașa un „descoperit de cont” (overdraft), care reprezintă o sumă suplimentară de până la 6 salarii sau 3 pensii lunare, bani care pot fi folosiți imediat, fără restricții, deoarece sunt disponibili permanent în cont. Totuși, această sumă încasată în avans este de fapt un împrumut pentru care se plăteşte dobândă pentru sumele folosite! Nu există, în schimb, nicio taxă sau comision datorate pentru sumele din overdraft neutilizate.
Așadar, atunci când o bancă vă face o ofertă de atașare la cardul de debit a unei opțiuni de descoperit de cont, asigurați-vă că vi se pun la dispoziție toate informațiile referitoare la dobânda percepută pentru această facilitate, perioada de grație, comisioane de retragere și de administrare, elemente care pot crește considerabil costurile inițiale ale cardului dumneavoastră.
La fel, în această perioadă de oferte speciale și de reduceri, trebuie să încercăm să nu cedăm tentației de a accepta cardurile de credit pentru cumpărături oferite cu atâta ușurință de către băncile comerciale care aparent, ne ajută să ne transformăm rapid dorințele în realitate. Deși ți se promit rate fixe fără dobândă și o perioadă de grație suficient de îndelungată, totuși, la o analiză atentă, un consumator avizat poate afla că nimic nu este chiar gratis în generozitatea băncilor, deși, unele avantaje există!

Din păcate, în ultimii ani, băncile nu au dat dovadă de onestitate și transparență în procesul de creditare a consumatorilor români. Publicitatea înșelătoare și alte tehnici de marketing bancar, coroborate cu lipsa de reacție a unor instituții ale statului român la aceste practici comerciale, au condus la îndatorarea și sărăcirea a sute de mii de familii, proces ce a generat foarte multe drame sociale. Lăcomia băncilor și pasivitatea instituțiilor statului român au condus, în final, la scăderea încrederii consumatorilor români în produsele de creditare clasice oferite de bănci. În prezent, acestea încearcă să vândă un alt tip de produs financiar – creditul prin intermediul cardului bancar. Consumatorii sunt agresați cu zeci de telefoane, de multe ori la ore nepotrivite, din partea angajaților băncilor, care înceară să-i convingă de cât de ușor se pot împrumuta de la bănci, fără avans, fără comisioane, împrumutul fiind gata în doar câteva minute. Și acest sistem de creditare este foarte toxic pentru consumatori, deoarece nu sunt informați în legătură cu riscurile unor astfel de împrumuturi. Educația financiară a consumatorilor români lipsește cu desăvârșire, statul român nu alocă fonduri pentru campanii de acest gen, iar băncile nu au niciun interes să se implice în astfel de proiecte, fapt ce va genera în câțiva ani alte mii de drame sociale”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Discuții

comments