DISTRIBUIȚI

În fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua Sfântului Ioan Botezatorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului). Aproximativ două milioane de români poartă numele acestui sfânt.

După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înâintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Sfântul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august).

Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai face simţită prezenţa. Sfântul Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii. Se zice că cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul.

Botezul Ionilor şi binecuvântatul minerilor sunt doar două dintre tradiţiile sărbătorite şi azi de oameni, care cred că ceremoniile au rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine.

Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România. Pe lângă numărul mare de persoane care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela ori Ionică sau Ionuţ, există şi tradiţii care sunt păstrate din vremuri imemoriale. În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor. În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi „botează”, adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează.

Oamenii cred că această ceremonie are rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine şi de a sublinia angajamentul sătenilor de a respecta valorile creştinismului. În anumite zone, există izvoare care poartă numele Sfântului Ioan. Apa din aceste izvoare este binecuvântată de preoţi de Bobotează, apoi, sătenii merg, în primele ore ale dimineţii de Sfântul Ioan să ia apă din izvor. Există credinţa, în unele comunităţi, că dacă oamenii privesc noaptea într-un vas cu apă neîncepută luată din Izvorul Sfântului Ioan şi dacă au inima curată, pot să întrevadă elemente din viitorul lor.

Discuții

comments