DISTRIBUIȚI

Managementul stresului, ca ştiinţă, porneşte de la identificarea unor presiuni exterioare la care fiinţa umană este supusă într-un mod sistematic. Aceasta caută apoi să reducă la minimum reacţia negativă a corpului la factorii externi, prin aplicarea unor tehnici specifice, scrie csid.ro.

În opinia specialiştilor, expunerea prelungită la stres cauzează nenumărate inconvenienţe, cum ar fi: probleme de concentrare, nerăbdare, dureri de cap, infertilitate, ulcer, hiper sau hipotensiune, insomnie, slăbire sau îngrăşare rapidă, răceli repetate, dureri musculare, căderea părului, dureri în piept, nervozitate, concentraţie mare de colesterol în sânge, oboseală cronică etc.

Stresul creşte producţia de cortizol, secătuind glandele suprarenale, vitalitatea şi scăzând astfel imunitatea. Deşi există o sumedenie de tehnici şi metode specifice de combatere a stresului, profesorul de yoga Dana Ţupa afirmă că toate acestea au ca numitor comun echilibrarea emoţională şi energetică.

“Mulţi confundă emoţiile cu energia, dar la un nivel profund acestea reprezintă elemente complementare. Emotion, care în limba engleză înseamnă emoţie, derivă din E-Motion, care poate fi tradus prin energie în mişcare. Aşadar, câmpul nostru energetic, care ne menţine în viaţă, atunci când este perturbat de factori externi puternici, este pus în mişcare, de multe ori într-un ritm haotic, şi generează emoţii greu de stăpânit, care ne provoacă rău. Putem compara acel câmp de energie cu suprafaţa apei, iar când apar curenţi externi, apa începe să devină agitată, iar energiile sunt puse în mişcare, transformându-se în emoţii, aşa cum vântul produce valuri la suprafaţa apei. De aceea, când suntem puternic emoţionaţi, avem dureri de cap, ne este foarte greu să dormim, nu ne putem concentra, avem un ritm cardiac accelerat, suntem nervoşi şi mereu agitaţi”, afirmă specialistul, citat de csid.ro.

Exerciţii care ne ajută să învingem stresul
meditatie prin muzica
1. Meditaţie pe o muzică relaxantă.

“Muzica trebuie neapărat să fie armonioasă, astfel încât să inducă creierului undele Alfa specifice relaxării, care generează astfel o stare de reverie şi de relaxare profundă, inducând chiar şi somnul. De regulă, recomand muzica acompaniată cu sunetele din natură, precum ciripitul păsărilor, picături de ploaie, valurile mării, cascade etc., combinate sau nu cu sunete de vioară, harpă, pian sau electronice”, afirmă profesorul Dana Ţupa.

2. Meditaţie bazată pe respiraţie.

“Tehnica de respiraţie se desfăşoară, în general, într-un interval de 5-10 minute. Putem practica această tehnică aşezaţi fie pe un scaun – acasă sau chiar la birou, fie întinşi pe pat, urmărind felul în care inspirăm şi expirăm. În momentul în care simţim stare de nervozitate, de iritare sau avem de luat o decizie importantă, este bine să luăm o pauză şi să facem o simplă meditaţie, centrată pe felul în care respirăm, eliminând pe cât posibil toate gândurile”, recomandă specialistul.

meditatie
3. Mişcare fizică intensă: alergat, fitness, aerobic etc.

“Efortul fizic intens produce endorfine, adică acei hormoni care ne dau o stare de fericire. Recomand tuturor să practice mişcarea în fiecare zi, timp de 30 de minute, ori dimineaţa devreme, atunci când tonusul muscular este ridicat sau seara, atunci am acumulat tensiuni în decursul zilei”, afirmă profesorul de yoga.

4. Practici yoga: posturi corporale, tehnici de respiraţie sau meditaţii diverse.

“Toate aceste practici yoga produc, la rândul lor, endorfine, serotonină, dopamină, care conduc la o stare interioară de bine, de calm şi de fericire. La fel ca în cazul exerciţiilor fizice intense, şi yoga se recomandă dimineaţa devreme sau seara, din aceleaşi considerente”, conchide profesorul de yoga.

Discuții

comments