DISTRIBUIȚI

40 de tineri din România, Bulgaria, Slovacia și Turcia, se întâlnesc la Constanța și la Costinești, unde timp de zece zile, vor propune soluții, care să vizeze implicarea lor, în protejarea biodiversității Mării Negre și a zonei sale costiere.

Prin tehnici de învățare non-formală și reprezentații în aer liber, ei atrag atenția asupra poluării, a schimbărilor climatice sau a speciilor străine invazive, iar Institutul Național de Cercetare Dezvoltare „Grigore Antipa” a fost gazda Mesei Rotunde „Tinerii și Politicile de Protejare a Mării Negre”.

Marea Neagră se confruntă cu anumite provocări conform Planului strategic de acțiune pentru protecția mediului și reabilitarea Mării Negre, adoptat la Sofia, Bulgaria, la 17 aprilie 2009, de Comisia pentru Protecția Mării Negre Împotriva Poluării. Complementar se identifică implicarea scăzută a tinerilor în elaborarea unor politici comune cu privire la protecția mediului Mării Negre şi a zonei sale costiere.

În acest context, Asociaţia Young Europe Society în colaborare cu Prefectura Județului Harghita, Prefectura Județului Constanța și Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanţa desfășoară în perioada 17-28 iunie proiectul KA3 „The Black Sea and the Youth Policy”, avizat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat prin programul Comisiei Europene, Erasmus+.

În cadrul seminarului mai sunt prezenți și șase lideri decizionali și experți.

„În cadrul activităților sunt folosite metode educative non-formale precum: animarea participanților, joc de rol, Environmental Art Exhibition, EcoBatucada, a învăța prin a face, sesiuni de reflecție, învățare individuală, participare activă în activitățile de grup”, spune managerul proiectului, Dan Vîlcan.

„Dunărea conduce spre Marea Neagră o cantitate de substanţe chimice, cum ar fi fertilizatori, ierbicide sau insecticide. Un alt poluator al Mării este țițeiul de la spălarea tancurilor petroliere, dar există și poluare ca reultat al accidentelor sau a gunoaielor marine”, a amintit cercetătorul institutului, Florin Timofte.

„Mai există și invazia speciilor străine, cum este mecul Rapană, care a avut impact negativ major în perioada anilor 80-90. Acum, datorită exploatării acestei specii impactul s-a diminuat, dar continuă să se hrănească cu scoici, alte specii de melci și pește”, a menționat cercetătotul științific din cadrul Intitutului de Cercetare- Dezvoltare ”Grigore Antipa”, dr. Valeria Abaza.

Mai jos puteți asculta un material pe această temă realizat de reporterul Radio Constanța, Carmen SECUIU:

Discuții

comments