DISTRIBUIȚI

La 1 noiembrie, în fiecare an, se sărbătorește Ziua radioului național. Este data la care, în anul 1928, la ora 17.00, se inaugura postul național de radio, cu apelul ”Alo, Alo, aici Radio București, România”, se arată pe site-ul radioromaniacultural.ro.

Primele cuvinte au fost rostite de profesorul Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei românești, acesta fiind urmat de un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ”Un suflet nou”.

Profesorul Dragomir Hurmuzescu era președinte al Consiliului de Administrație al nou înființatei Societăți de Difuziune Radiotelefonică, iar Margareta Marinescu a fost prima crainică. La început, Radioul avea doar 17 angajați și emitea doar câteva ore pe zi, în program figurând știri, muzică de dans și clasică, buletine meteorologice. Ulterior, au apărut și emisiuni mai complexe, pe teme culturale, umoristice sau emisiuni clasice, printre care: ”Ora copiilor”, ”Ora veselă”, ”Ora femeilor”, ”Cronica muzicală”, ”Cronica dramatică” sau ”Poșta amatorilor”.

La 4 noiembrie, Victoria Mierlescu devine primul actor invitat la microfon, cu un recital de versuri, iar la 9 noiembrie apare primul număr al revistei ”Radiofonia”, publicația oficială a societății, se arată pe site-ul www.srr.ro. Numit director muzical al Radioului, Mihail Jora înființează Orchestra Radiodifuziunii Române, al cărei prim concert simfonic radiodifuzat a fost susținut la 30 noiembrie. Emisiunile se diversifică din ce în ce mai mult, astfel că, la 8 decembrie, este transmisă prima emisiune pentru femei.

Preocupări privind înființarea unui post de radio au existat încă din 1925, când a luat ființă Asociația Prietenilor Radiofoniei, grupare condusă de profesorul Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic al Universității din București. Radiofoniștii români inițiau, de două ori pe săptămână, joia și sâmbăta, la ora 21.30, audiții radiofonice. Prima publicație despre radiofonie, ”Radio-român”, a apărut la 13 septembrie 1925.

Legea pentru instalarea și folosința stațiunilor și posturilor radioelectrice care consfințea monopolul statului asupra posturilor de emisie și asupra posturilor de radiorecepție a fost adoptată în iulie 1925, iar în septembrie 1925 a fost adoptat și Regulamentul pentru aplicarea Legii mai sus amintite, în care se preconiza înființarea unei societăți de difuziune pe acțiuni (60% capital de stat și 40% capital particular).

Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior și Oficiului Internațional de Radiofonie de la Geneva.

Cu toate că legea a creat un cadru favorabil înființării Societății Române de Radiodifuziune, aceasta nu a fost inaugurată decât trei ani mai târziu. Principalele obstacole au fost obținerea numeroaselor aprobări necesare, precum și rezolvarea problemelor tehnice și financiare. În acest context, s-a început, la 15 noiembrie 1926, o subscripție publică pentru acoperirea cotei de acțiuni a particularilor la Societatea de Difuziune Radio-Telefonică din România, iar la 22 decembrie 1927 Consiliul de Miniștri a aprobat înființarea Societății de Difuziune Radiotelefonică din România (actuala Societate Română de Radiodifuziune).

Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică a avut loc la 17 ianuarie 1928, în cadrul căreia a fost aprobat statutul de funcționare și a fost ales primul Consiliu de Administrație, care s-a întâlnit pentru prima dată la 5 martie, moment ce marchează începutul funcționării Societății Române de Radiodifuziune. În luna iunie, a fost cumpărat primul imobil, situat pe strada General Berthelot la nr. 60.

Societatea de Difuziune Radiotelefonică a devenit Societatea Română de Radiodifuziune la 4 aprilie 1936. A urmat inaugurarea, în 1952, a clădirii actualului sediu, iar în 1961 a fost deschisă Sala de concerte „Mihail Jora”.

În anul 1956, a fost înființată Televiziunea Română, cu care Radio România a fuzionat, formând împreună instituția numită Radioteleviziunea Română. În 1994, prin Legea nr. 41 din 17 iunie, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune devin ”servicii publice autonome, de interes național, independente editorial”.

(documentar realizat de agenția națională de presă AGERPRES)

Discuții

comments