DISTRIBUIȚI

2017 a fost cel mai călduros an fără „El Nino”, fenomenul meteorologic care determină o creştere a temperaturilor globale, din istoria înregistrărilor meteorologice moderne, au anunţat joi oamenii de ştiinţă din Marea Britanie, citaţi de Press Association.

Datele furnizate de o serie de analize internaţionale arată că, în total, 2017 s-a clasat în topul 3 al celor mai călduroşi ani din întreaga istorie modernă a înregistrărilor meteorologice, cu o temperatură medie care a depăşit cu 1,1 grade Celsius valorile medii din epoca preindustrială.

Temperaturile de anul trecut au fost depăşite doar de cele din 2016 – anul care deţine recordul de căldură din istoria modernă – şi, potrivit anumitor analize, de cele din 2015.

Atât 2016, cât şi 2015, au beneficiat însă de ajutorul oferit de El Nino, un fenomen natural care se produce în Oceanul Pacific şi care duce la o creştere a temperaturilor simultan cu încălzirea globală cauzată de activităţile umane.

Principalul factor pentru creşterea temperaturii globale pe parcursul ultimilor 150 de ani este activitatea umană, precum arderea carburanţilor fosili, care eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră, au precizat oamenii de ştiinţă.

Una dintre cele mai recente analize referitoare la temperaturile globale a fost realizată de cercetătorii de la Met Office Hadley Center şi de la Climatic Research Unit din cadrul Universităţii East Anglia din Marea Britanie.

„Datele despre temperatura globală din 2017 sunt în concordanţă cu cele transmise de alte centre din lume, potrivit cărora 2017 este unul dintre cei mai călduroşi trei ani şi, în acelaşi timp, cel mai călduros an fără El Nino din 1850 şi până în prezent”, a declarat Colin Morice, cercetător la Met Office Hadley Center.

„2015, 2016 şi 2017 au fost cei mai călduroşi trei ani în serie. În plus faţă de contribuţia tot mai mare adusă de gazele cu efect de seră, 2015 şi 2016 au fost stimulaţi şi de efectele generate de un El Nino puternic, care s-a manifestat în cei doi ani menţionaţi”, a adăugat cercetătorul britanic.

„Cu toate acestea, 2017 este un an notabil, deoarece temperaturile ridicate au continuat să fie înregistrate în pofida absenţei El Nino şi în prezenţa opozantului cu efect de răcire al acestuia, El Nina”, a adăugat acelaşi cercetător.

Tim Osborn, directorul de la Climatic Research Unit din cadrul Universităţii East Anglia, a spus: „Nu contează doar media temperaturii globale: putem să explicăm şi tiparul geografic al încălzirii”.

„O încălzire mai mare pe uscat şi în reginea Arcticii şi o încălzire mai scăzută în regiunile subpolare exemplifică foarte bine aşteptările noastre, aşa cum le putem înţelege noi, în domeniul fizicii climatice. Este exact ceea ce am putut să observăm”, a adăugat acelaşi cercetător.

Reprezentanţii Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), care au analizat cinci seturi principale de date internaţionale, au spus că temperaturile urmează o tendinţă de creştere pe termen lung.

„Tendinţa pe termen lung a temperaturii este mult mai importantă decât clasamentul individual pe ani, iar această tendinţă este una de creştere. 17 dintre cei mai călduroşi 18 ani din istoria înregistrărilor meteorologice au existat în acest secol, iar gradul de încălzire din ultimii trei ani a fost unul excepţional”, a explicat Petteri Taalas, secretarul general al OMM.

„Încălzirea din Arctica a fost deosebit de pronunţată şi acest aspect va avea repercusiuni profunde şi de durată asupra nivelului mărilor şi asupra tiparelor climei din alte zone ale lumii”, a adăugat el.

În plus, temperaturile ridicate din 2017 au fost însoţite de fenomene meteorologice extreme în multe ţări ale lumii, a spus Petteri Taalas.

Statele Unite s-au confruntat cu cel mai costisitor an din istorie prin prisma cheltuielilor publice generate de vremea rea şi de dezastrele climatice, în timp ce ritmul de dezvoltare al altor ţări a fost încetinit sau chiar inversat de cicloane tropicale, inundaţii şi secetă, a precizat secretarul general al OMM.

Preşedintele american Donald Trump şi-a anunţat intenţia de a retrage Statele Unite din Acordul pentru climă de la Paris – prima iniţiativă de mare amploare pe plan mondial organizată pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră – fapt în urma căruia Statele Unite ar rămâne singura ţară din lume care nu semnează acel tratat din 2015.

Discuții

comments