DISTRIBUIȚI

Povestea Oituzului Dobrogean, localitatea din apropierea Constanței ridicată în urmă cu 95 de ani la îndemnul Regelui Ferdinand I. Aproximativ 40 de familii romano-catolice din Luizi Călugăra, județul Bacău au fost împroprietărite după războiul din 1918 cu pământul pe care astăzi stă așezat satul lor, satul ceangăilor din Oituz și care nu și-au uitat tradițiile, limba maghiară veche și nici străbunii. Monografia Oituzului Dobrogean, 95 de ani de la înființare – 1923-2018, coordonată de Emanoil Rujanski spune, pe baza unor documente oficiale, istoria acestor locuri.

Au trecut 95 de ani de când s-a bătut primul țăruș în delimitarea satului Oituz din Dobrogea, o localitatea în care se vorbește și acum limba ceangăiască sau limba maghiară veche. La ordinul lui Ferdinand I, după Primul război mondial, în anul 1923, eroii supraviețuitori ai luptelor de la Oituz, Mărăști și Mărășești au fost împroprietăriți cu pământ. 40 de familii de ceangăi din Luizi-Călugara, Bacău, au fost trimiși în Dobrogea, aproape de Mihail Kogălniceanu, sau Ferdinand I, cum i se spunea pe atunci. Aici și-au ridicat primele case, au muncit ogoarele și au întemeiat gospodării frumoase de care, urmașii lor, sunt mândri.

Unul dintre cei mai inimoși oameni ai Oituzului, Emanoil Rujanski, om simplu, dar cu idei înalte, s-a zbătut să publice o carte despre istoria satului său. A cerut ajutorul istoricilor, a căutat în arhive și a înregistrat mărturii ca adevărul să iasă la suprafață și să fie cuprins în pagini de monografie. Nouă colaboratori l-au ajutat să-și vadă visul împlinit: Andrei P. Adam, Valentin Ciorbea, Ioan Dănilă, Remus Macovei, Alois Moraru, Vilică Muntean, Dan Nicolau, Paul Oțelea, Paul Valerian Timofte. Profesorul Ciprian Butăcel a fost voluntarul care s-a ocupat de tehnoredactarea volumului.

Cu pâine și sare au fost întâmpinați invitații la lansarea Monografiei Oituzului Dobrogean- 1923-2018. La Biserica romano catolică cu Hramul Adormirii Maicii Domnului au venit și locuitori din Luizi Călugăra, localitatea din care își au rădăcinile ceangăii dobrogeni.

,,E într-adevăr o așezare cu care te poți mândri, frumoasă și cred că și urmașii ar avea motive să se mândrească cu ceea ce au înfăptuit înaintașii lor” a spus profesorul Ion Ungureanu din Bacău, cel care a mai subliniat că prin oamenii său harnici, Oituzul Dobrogean rămâne un model în păstrarea tradițiilor și promovarea dragostei de țară.

Redactor – Silvia Partebună Pascale

Discuții

comments