DISTRIBUIȚI

Parcul Naţional Munţii Măcinului este singura regiune din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice, potrivit directorului general al Administraţiei Parcului, Viorel Roşca.

„Este singura arie protejată din Europa care-şi propune şi a reuşit, spunem noi, să protejeze pajiştile şi tufărişurile de stepă. Parcul nu are munţi înalţi, cascade uriaşe sau arbori imenşi, iar pentru că mulţi oameni sunt mai uşor de impresionat prin dimensiuni uită cât de importante sunt plantele mici. De exemplu, în Deltă, atunci când mergi până la arborele secular din Letea, de 400 de ani, după cum spun unii, sau de 700 de ani, după cum spun alţii, se trece prea uşor pe lângă 10 specii de orhidee”, a declarat pentru Agerpres Roşca.

Unicitatea parcului naţional, care are o suprafaţă de circa 70.000 de hectare, este dată, potrivit sursei, de mai multe aspecte.

„Din punct de vedere geomorfologic, vorbim despre alternanţa dintre crestele ascuţite şi văile adânci care dă aspectul montan al zonei. Stratul geologic este diferit. Nu numai că sunt născuţi din ape de acum 500 de milioane de ani, dar şi substratul geologic prezintă la suprafaţă de multe ori principalele perioade geologice. În Munţii Măcinului, se pot vedea ca într-un laborator toate frământările pământului de 500 de milioane de ani”, a afirmat directorul general al Administraţiei PNMM.

Pe stratul format din dezagregarea granitului s-au adaptat plante cărora le sunt necesare doar câţiva milimetri de sol, iar speciile de aici care pot fi văzute şi în alte zone ale ţării diferă din cauză că în Dobrogea este, potrivit sursei, o luptă continuă pentru condiţii propice de viaţă din punctul de vedere al solului şi al luminii pentru fiecare firicel de apă, pentru fiecare plantă.

În Administraţia PNMM, au fost identificate până în prezent 1.436 de specii de insecte, iar 941 dintre acestea sunt specii de fluturi. „Aici este patria fluturilor. Niciunde în Europa nu găseşti aşa ceva”, a menţionat Viorel Roşca.

În Culmea Pricopanului, nişte roci cu forme arhaice bizare care seamănă cu ouă sau dinozauri lasă impresia călătorilor neavizaţi că au fost cioplite de oameni, dar directorul general al Administraţiei susţine că acestea sunt câteva din efectele fenomenului de dezagregare a granitului. „Granitul este o rocă de o duritate mare, iar atunci când se întrepătrunde cu alte minerale se exfoliază ca foile de ceapă. Aşa se formează nişte uluci naturale unde vine broasca ţestoasă dobrogeană, de exemplu, să se adape”, a afirmat directorul general al ariei naturale protejate.

Statistic vorbind, în PNMM, adică pe 0,05% din suprafaţa României, există 50% din flora şi fauna ţării. Sunt 1.900 specii de plante din cele 3.760 de specii din România, iar printre ele se află şi specii din Africa.

„Avem 72 de specii de plante din categoria celor rare, vulnerabile sau periclitate, dar şi 27 de specii endemice, care se găsesc doar aici, în Munţii Măcinului. Bujorul de stepă, de exemplu, se găseşte doar aici. Are frunze aciculare, subţiri şi petale de o culoare roşu-sângeriu. Avem laleaua pestriţă, două specii de ghiocei care nu mai sunt în alte ţări, specii de brânduşe rare. Cele 27 de specii endemice sunt specii adaptate de sute de ani la aceste locuri. Avem samaldăr, care, împreună cu teiul argintiu, formează un endemism dobrogean nemaiîntâlnit în Europa. Felicit poporul român pentru că a avut curajul să păstreze aceste habitate! În munţi, avem cascade temporare care se formează ca urmare a diferenţei de nivel, după ploi continue. Acolo sunt pereţi umezi cu muşchi şi şapte specii de ferigi alături de arbori. Este o dioramă creată de natură”, a afirmat directorul general al Administraţiei PNMM.

Printre habitatele unice se numără tufărişurile cu iasomie sălbatică, porumbar, păducel şi o specie rară în Europa de cununiţă, dar şi alăturarea considerată ciudată din punct de vedere ştiinţific dintre talpa-leului şi sâmbovina dobrogeană.

Citește mai departe pe Agerpres.ro

Discuții

comments