Cultura în ADN: Gena fotografiei
De la Carol Popp de Szathmari la imaginile contemporane, fotografia românească poartă în ea un cod genetic special.
Articol de M P, 11 ianuarie 2025, 08:00
Gena fotografiei este gena care l-a făcut pe Szathmari primul fotograf de război din lume, care i-a dat lui Iosif Berman ochiul pentru documentarea vieții interbelice, care a făcut din Costică Acsinte cronicarul vizual al unei Românii dispărute.
În această genă găsim rigoarea documentară a lui Leopold Adler și sensibilitatea sa pentru transformările Brașovului, arhiva impresionantă a vieții provinciale în fotografiile lui Acsinte, și capacitatea lui Berman de a surprinde atât viața regală, cât și cea a străzii. Este ADN-ul care transformă clipa în document istoric, care face din imaginea fotografică o mărturie a timpului.
Această genă a evoluat de la dagherotipii la digital, de la plăcile de sticlă la cloud storage. În fiecare fotografie realizată azi găsim ecoul acestor pionieri care au înțeles puterea imaginii de a păstra memoria colectivă. Pentru că în ADN-ul nostru cultural, fotografia nu e doar tehnică – e ochiul care privește spre trecut și documentează prezentul pentru viitor.
De la primele ateliere fotografice ale secolului XIX până la era digitală, această genă a păstrat capacitatea de a spune povești autentice despre oameni și locuri, despre transformări sociale și momente istorice. În fiecare click al obturatorului există ceva din spiritul pionierilor care au făcut din fotografie nu doar o meserie, ci o artă a memoriei.
Radio România vă invită să descoperiți markerii culturali ai genei fotografiei:
„Cultura în ADN” – o campanie Radio România Brașov.
