Cultura în ADN: Nichita Stănescu, poetul care a făcut matematică din sentimente
Născut în 1933 la Ploiești, Nichita Stănescu reprezintă una dintre cele mai strălucite și originale voci ale poeziei românești moderne.
Articol de M P, 15 ianuarie 2025, 19:00
Creator al unui univers poetic unic, a revoluționat limbajul poetic românesc prin ceea ce critica literară a numit „necuvintele” sale, aducând poezia română într-o nouă dimensiune a expresivității.
Opera sa poetică, începând cu volumul „Sensul iubirii” (1960) și continuând cu capodopere precum „11 Elegii”, „Necuvintele”, „În dulcele stil clasic” și „Epica Magna”, a redefinit posibilitățile limbajului poetic. A creat o nouă gramatică a poeziei, în care cuvintele capătă valențe nebănuite, iar limbajul își descoperă dimensiuni necunoscute până atunci.
Poezia lui Stănescu se caracterizează prin originalitatea metaforelor, prin capacitatea de a crea imagini poetice șocante și prin profunzimea gândirii filozofice. „Leoaică tânără, iubirea”, „Emoție de toamnă” sau „Elegia întâia” sunt doar câteva exemple ale modului în care poetul reușește să transforme experiența personală în experiență universală.
Ca teoretician al poeziei, prin eseurile și interviurile sale, Stănescu a dezvoltat o viziune originală asupra actului poetic și a naturii poeziei. Concepte precum „necuvintele” sau „hemografia” au îmbogățit nu doar vocabularul critic, ci și înțelegerea fenomenului poetic în sine.
În ADN-ul culturii române, gena Nichita Stănescu reprezintă capacitatea de înnoire radicală a limbajului poetic, curajul de a explora teritorii necunoscute ale expresiei artistice și profunzimea gândirii poetice. Opera sa demonstrează că marea poezie se naște la granița dintre cuvânt și necuvânt, dintre rostit și nerostit.
Moștenirea sa poetică continuă să influențeze profund poezia contemporană, oferind un model de libertate creativă și de profunzime filozofică. Poezia sa rămâne vie și actuală, vorbind fiecărei generații în parte despre posibilitățile infinite ale limbajului poetic și despre capacitatea poeziei de a exprima inexprimabilul.
Cultura în ADN – O campanie Radio România Brașov.
