Cultura în ADN: Tudor Arghezi, cel care din „cuvinte potrivite” a făcut nestemate

Născut în 1880 la București sub numele Ion N. Theodorescu, Tudor Arghezi reprezintă una dintre cele mai importante voci ale poeziei românești moderne.

Articol de M P, 15 ianuarie 2025, 19:30

Opera sa vastă și inovatoare a revoluționat limbajul poetic românesc, aducând în literatura română o nouă estetică și o nouă viziune asupra artei poetice.

Creator al unui univers liric unic, Arghezi a reușit să transforme urâtul în frumos și banalul în sublim prin ceea ce el însuși numea „arta cuvintelor potrivite”. De la poezia religioasă din „Psalmi” la versurile pentru copii, de la poezia socială la cea intimă, creația sa demonstrează o versatilitate și o măiestrie artistică excepțională.

Volumele sale de poezie, începând cu „Cuvinte potrivite” (1927) și continuând cu „Flori de mucigai”, „Carte cu jucării” și multe altele, au introdus în literatura română un nou mod de a privi și de a exprima realitatea. Prin limbajul său poetic inovator, care îmbină elemente ale limbii vechi bisericești cu expresii populare și neologisme, Arghezi a creat o poezie modernă profund originală.

Ca jurnalist și pamfletar, și-a pus condeiul în slujba adevărului și dreptății sociale, articolele și pamfletele sale fiind modele de virulență și măiestrie stilistică. Experiența sa de viață bogată, incluzând perioada petrecută la mănăstire și anii de închisoare, și-a pus amprenta asupra creației sale, conferindu-i profunzime și autenticitate.

În ADN-ul culturii române, gena Arghezi reprezintă capacitatea de înnoire și transformare a limbajului poetic, puterea de a descoperi frumusețea în cele mai neașteptate locuri și curajul de a experimenta cu formele și temele poetice.

Moștenirea sa artistică continuă să influențeze poezia românească contemporană, demonstrând că inovația în artă poate merge mână în mână cu respectul pentru tradiție.

Cultura în ADN – O campanie Radio România Brașov.