Expoziţie de ceasuri, la Biblioteca Județeană din Constanța. Fiecare obiect are o poveste aparte

La Biblioteca Județeană “Ioan N. Roman” din Constanța se deschide astăzi, o expoziție inedită de ceasuri. Toate au o poveste emoționantă și toate au fost aduse de acasă, de către bibliotecarii și prietenii bibliotecarilor constănțeni.

Articol de Doina Sîrbu, 12 septembrie 2023, 16:15 / actualizat: 13 septembrie 2023, 8:07

Dacă vom merge să admirăm expoziția vom vedea, printre altele,  un ceas primit din tată în fiu pe care un militar l-a avut la el în misiunea sa din Afganistan, sau ceasuri elegante de buzunar pe care bunicii noștri le-au purtat în momentele importante ale vieții lor. Cu mai multe detalii au venit bibliotecarele Doina Moșoiu și Ruxandra Hondrea.

Mă bucur din suflet să discutăm despre o expoziție care este cu totul specială. Este specială pentru că adună amintiri, adună lucruri personale, nu sunt obiecte vintage cumpărate dintr-un târg de vechituri, sunt obiecte luate din sânul familiilor dumneavoastră şi ale colegilor dumneavoastră. Vorbiți-mi despre conținutul acestei expoziții speciale.

“Este pentru a treia oară când noi facem asemenea expoziții. Am început anul trecut, de Noaptea Bibliotecii, când am avut o expoziție foarte frumoasă, cu servicii de cafea și de ceai. Anul acesta, în luna martie, a fost o expoziție dedicată femeii. Am strâns accesorii din cufărul bunicii. Am pornit inițial de la a strânge niște poșete, dar apoi am extins, bineînțeles, și cu ce este în poșete. Și acum ne-am gândit să facem o expoziţie de ceasuri. Ideea, de fapt, a pornit de la colega mea Ruxandra Hondrea. Încă de anul trecut a spus ea ceva de ceasuri, dar am lăsat, am lăsat, am lăsat, și am zis, hai să vedem dacă reușim să adunăm ceva. Și spre surprinderea noastră, întotdeauna ne este teamă când facem asemenea expoziții pentru că nu știm dacă reușim să adunăm sau nu, dar spre surprinderea noastră și spre bucuria noastră, colegii au reacționat, și-au adus aminte că au în casă, la bunica, la mama, chiar și la ei în casă, ceasuri care sunt în familie de ani de zile și atunci am zis hai să facem această expoziție. Sunt convinsă că nu este modestie, falsă modestie, chiar a ieșit o expoziție foarte frumoasă. Lumea este mirată când vede asemenea exponate într-o bibliotecă, pentru că e ceva atipic pentru o instituție, care, de obicei, expune cărți sau periodice și sperăm ca lumea să vină să o vizioneze. Sunt ceasuri care au aparținut bunicilor, iar unii dintre ei au luptat în cel de-al II-lea Război Mondial. Avem un ceas de la un prieten de-al bibliotecii care este militar și a fost cu acest ceas în Afganistan în misiuni. Avem ceasuri de început de secol XX care au fost împrumutate de către un prieten drag de-al bibliotecii, și sunt niște piese care trezesc amintiri. Ce e frumos la această expoziție e că toți cei care le aduc, își aduc atunci aminte de momente dragi și le răscolesc în ei, cumva, aceste obiecte”, spune Doina Moșoiu.

Care este ceasul pe care dumneavoastră l-ați adus din sânul familiei și ce amintiri vă leagă de el?

“Eu am adus un ceas care a aparținut bunicului soțului meu. Din păcate, ceasul tatălui meu aș fi vrut să-l aduc, dar nu l-am mai găsit, nu știu ce s-a întâmplat cu el. Era un ceas pe care îl primise când a terminat facultatea de Medicină Militară de la tatăl lui, dar pentru că nu l-am găsit pe acesta, am adus un ceas care a aparținut bunicului soțului meu, bunic care a venit împreună cu familia pe la sfârșitul secolului XIX, din zona Rucăr-Bran. Au fost acei mocani care au populat Dobrogea după Războiul de Independență. Și ceasul este un ceas de buzunar pe care Tataia îl purta cu drag la biserică sau când era vreun eveniment mai special în familie. Socrii mei l-au păstrat. Tataia a murit acum vreo 25 de ani în urmă, l-au păstrat și într-o zi l-am văzut acolo, pe la țară, și am întrebat dacă pot să îl iau, că îl păstrez eu cu drag. Și uite că am găsit ocazia de a-l expune”, a mai spus Doina Moșoiu.

“Eu am adus de la un prieten drag un ceas care este în familie de când s-a născut el, din 1967 și pe care atunci când tatăl lui a decedat, el l-a purtat, cum zicea și colega mea, l-a purtat în Afganistan în anul 2008-2009. Se văd și acum firele de nisip care au intrat în acest ceas. Este un ceas drag lui și mi l-a dat pentru această expoziție. Este un ceas care i-a purtat noroc pentru că s-a întors sănătos. El acum este rezervă, dar i-a plăcut să-mi dea acest ceas și să-l să-l expunem”, spune Ruxandra Hondrea.

Nu mai avem tihnă nici să respirăm, nici să ne bucurăm de cei dragi. Ce ar trebui să însemne timpul pentru noi?

“Timpul ar trebui să însemne multe. Ar trebui să ne oprim și să ne gândim că timpul, ca și viața, este scurt. Să ne bucurăm de tot ce este în jurul nostru”, a mai spus Ruxandra Hondrea.

Expoziţia de ceasuri este deschisă până în luna octombrie.

Redactor, foto: Silvia Pascale