În vizită la Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca

Vineri, 17 noiembrie 2023, de la ora 15, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei are loc lansarea catalogului exhaustiv al Colecției de Istorie a Farmaciei, 7 volume tipărite în limba engleză, principalul rezultat al proiectului de cercetare exploratorie ”PHARMATRANS. Farmaciile secolelor XVI-XX din Transilvania”.

Articol de Radio Vacanța, 16 noiembrie 2023, 14:10 / actualizat: 16 noiembrie 2023, 19:52

Vineri, 17 noiembrie 2023, de la ora 15, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei are loc lansarea catalogului exhaustiv al Colecției de Istorie a Farmaciei, 7 volume tipărite în limba engleză, principalul rezultat al proiectului de cercetare exploratorie ”PHARMATRANS. Farmaciile secolelor XVI-XX din Transilvania”.

Proiectul PHARMATRANS a dus nu doar la publicarea catalogului de față, unul dintre rarele cataloage exhaustive de colecții farmaceutice din Europa, ci și la crearea unei rețele de specialiști (prin vizite la muzee și evenimente de profil), la redactarea a nouă articole în reviste prestigioase, la nouă prezentări la conferințe naționale și internaționale, la restaurarea a peste 500 dintre bunurile colecției și la realizarea unei serii de investigații avansate asupra materialelor și mai ales conținutului din cele mai vechi și interesante recipiente.
Cel mai interesant, spune Ana Maria Gruia, coordonatoarea proiectului, este că de la momentul închiderii sediului muzeului din Casa Hintz și până în prezent, patrimoniul colecției s-a îmbogățit cu multe exponate găsite prin dulapuri, dar și cu donații din parte publicului:

Ana Maria Gruia: Catalogul colecției de istorie a farmaciei este principalul rezultat academic al proiectului la care lucrăm în ultimii 3 ani. Ne-am bucurat de finanțare din partea statului și am reușit să tipărim piesă de piesă, toate bunurile din colecția farmaciei, care s-a și îmbogățit între timp. Multe lucruri le-am găsit efectiv în sertare blocate și lipsite de numărul de inventar și dublu.

Oricum, este un catalog care reflectă stadiul, actual, să zic. Am inclus în el nu doar fotografii noi și de bună calitate a obiectelor, dar și toate datele măsurători, videografie, dar avem și noutăți, respectiv, în cadrul proiectului am putut să și analizăm o parte din substanțele vechi din aceste recipiente. În rezumat pregătim articole de specialitate, niște analize foarte scumpe și foarte complicate. Le-am făcut în străinătate și am putut să descoperim mai multe despre aceste comori. Bineînțeles, le-am ales pe cele mai vechi și cele mai rare din colecție. Sunt multe care păstrează conținut.

Reporter: Care este rostul unui asemenea catalog?

Ana Maria Gruia: E baza studiului în muzeu. Practic, trebuie să știi să pornești știind ce ai, adică în ce stare este obiectul, de unde l-ai obținut, de când datează, unde s-a folosit, deci tot istoricul lui și înainte de a ajunge în muzeu și după. Este piatra de temelie a cercetării ulterioare. Pornind de la asta poți face, poți elabora studii detaliate, poți să faci bineînțeles și expoziții cu ele.

Practic avem destul de puțini specialiști pe istoria farmaciei în sine. Mai mult sunt în străinătate, motiv pentru care catalogul este și în limba engleză. Ziceam că sunt multe alte categorii de persoane interesate de obiectele noastre. Pot să fie farmaciști, pot să fie, mă rog, cercetători în istoria farmaciei de la UMF, pot să fie colecționari, poți să fie istorici specializați pe diferite perioade, pentru că fiind o colecție tematică e acoperă o perioadă lungă de timp și atuncea poți să alegi feliuțe cronologice din ea. Dar și lumea în general e interesată, pentru că toți am fost bolnavi și toți am luat medicamente și cum spuneam, avem fotografii excelente. Deci poți să-l răsfoiești efectiv pentru poze și să vezi ce se folosea, cum arătau recipientele. E o cultură materială aparte și absolut fascinantă. Alte colecții-s mai restrânse, mai unitare, să zic da, aici ai tot felul: de la sticlărie de laborator, la toate pliculețele în care se vindeau ștampile, opere de artă, firme de farmacie pictată, vitralii, recipiente, materia medica în sine, cum spuneam, avem celebrele praf de mumie și glande anale de castor și toate ciudățeniile din lume. Deci asta zic, că e fascinant să le vezi împreună, de fapt.

Reporter: Hai să vorbim și despre aceste analize foarte scumpe pe care voi ați reușit să le faceți. Care au fost descoperirile care v-au mirat și pe voi?

Ana Maria Gruia: Întâi trebuie să vă spun că cercetarea asta cu cât e mai avansată, cu atât înțelegi mai greu. Pe scurt, am descoperit că majoritatea erau originale, autentice – nu trișau în secolul 18 în Transilvania, că aveau acces la cele mai scumpe lucruri – sunt de exemplu prafuri dintre acestea complexe, medicamente sub formă de pudră care și cu ochiul liber vezi că au foiță de aur, erau rețete cu pietre semifrețioase, pisate cu foarte multe ingrediente. Avem o probă care de la laboratoarele acestea ne-au spus că nu au văzut niciodată așa ceva. Deci cuprindea practic tot tabelul chimic, toate erau acolo. Se chinuiau să facă medicamente complexe care să vindece, să fie sigur că au un efect. Unele n-au ieșit, din păcate, rezultate concludente, tocmai pentru că sunt probe de sute de ani și se degradează timp, substanțele organice. Am mai analizat și recipiente valoroase în sine, care nu aveau inscripție sau nu aveau o etichetă, deci nu știm ce conțineau. Și acuma ne-am lămurit. Astea nu erau, mă rog, deosebite preparatele în sine, ci faptul că putem să avem o informație în plus față de un obiect interesant. Urmează să le publicăm, să elaborăm puțin mai mult.

Reporter: Această substanță, care conținea practic toate elementele chimice, la ce se folosea?

Ana Maria Gruia: Sunt așa-numitele panacee. Era foarte la modă să ai medicamente bune la toate, începe să revină un pic moda: de la bitterul suedez încoace tot avem medicamente miraculoase. Cam așa era și în epoca barocă. E genul ăsta de preparat pentru vitalitate, pentru tonus bun pentru de toate, practic, așa că și avea de toate.

Reporter: Voi ați analizat practic ce aveați în colecția farmaciei, provenind din secolul 18. Ca să ne lămurim și cu asta

Ana Maria Gruia: Proiectul și-a propus să și cerceteze mai în detaliu, direcția de cercetare avansată se cheamă. O parte din obiecte și principalul focus a fost un cufăr farmaceutic de secol 18. Este expus în continuare la Muzeul de Istorie, la sediul mare, în expoziția Istoriile Clujului, tocmai fiindcă e păcat să nu fie văzut. E practic o cutiuță de călătorie cu tot felul de sertare, sertărașe și sticluțe, deosebită pentru că unu la mână păstrează sticluțele, care sunt sticle cu hârtie și cu sfoară legate, sunt altele cu căpăcele metalice pe care le-am analizat și am aflat că erau din plumb. Sticluțele, majoritatea au și conținut și plus înăuntru erau și două manuscrise.

În privința catalogului ce va fi lansat vineri, primul volum este unul introductiv, prezentând proiectul și colecția cu diferitele sale categorii de piese, dar și o serie de studii privind farmaciile Clujului.
Volumul secund prezintă recipientele de lemn din colecție, vol. 3 pe cele din ceramică și metal, vol. 4 este dedicat recipientelor din sticlă, vol. 5 detaliază manuscrisele, iar vol. 6 cărțile, în timp ce ultimul volum este dedicat tuturor celorlalte bunuri culturale din patrimoniul Muzeului Farmaciei, de la mobilier la aparatură de laborator, lucrări de artă, sticle de drogherie din cercetări arheologice recente etc.
Colecția de Istorie a Farmaciei este parte a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Ea include circa 2500 de bunuri culturale din întrega Transilvanie, majoritatea recipiente farmaceutice, dar și sticlărie și aparatură de laborator, cărți și documente și vechi leacuri (materia medica).

Colecția a fost expusă în cea mai veche farmacie din Cluj, atestată în secolul al XVI-lea. La început farmacia era una publică, controlată de către Consiliul Orășenesc. Ea a fost privatizată în secolul al XVIII-lea, cel mai cunoscut proprietar al său fiind Tobias Maucksch (1752-1802), farmacist privilegiat al orașului. Este remarcabil că farmacia a funcționat timp de secole în aceeași locație. În secolul al XIX-lea a ajuns în proprietatea familiei Hintz, care a deținut-o până la naționalizare, în anul 1949.
Clădirea a revenit între timp foștilor proprietari care au decis să nu schimbe destinația spațiului. Urmează ca Muzeul farmaciei să se redeschidă în vechiul amplasament, însă pentru că mai există detalii de natură organizatorică de pus la punct, nu s-a avansat o dată precisă când acesta va fi redeschis. Ana Maria Gruia spune însă că speră ca acest lucru să se întâmple cât mai curând.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.