De fiecare dată când ne gândim la momentul 1 Decembrie 1918, ne vin în minte niște poze vechi. Sunt imaginile surprinse de aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza. Acele fotografii sunt documente istorice care au o valoare de necontestat. De fapt sunt singurele surse vizuale. Și asta datorită fotografului Samoilă Mârza.
De fiecare dată când ne gândim la momentul 1 Decembrie 1918, ne vin în minte niște poze vechi. Sunt imaginile surprinse de aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza. Acele fotografii sunt documente istorice care au o valoare de necontestat. De fapt sunt singurele surse vizuale. Și asta datorită fotografului Samoilă Mârza.
Radu Mârza: A rămas în memoria celor care l-au cunoscut, inclusiv a tatălui meu Iacob Mârza şi a unchiului meu Traian Mârza, drept fotograful care în zilele de sărbătoare se urca pe bicicletă împreună cu aparatul său de fotografiat şi străbătea satele din împrejurimile Albei Iulia, unde fotografia lumea ţărănească. Nu cred că este cineva din Galtiu care să nu-şi regăsească părinţii, unchii şi mătuşile, bunicii, vecinii în fotografiile lui Samoilă Mârza.
A fost un copil de țărani dintr-un sat de lângă Alba Iulia, de pe valea Mureșului, mai precis din satul Galtiu. El a fost trimis inițial de părinți ca învățăcel pe lângă un fotograf din Sibiu. Din păcate nu cunoaștem contextul care i-a făcut pe părinții lui să își trimită fiul să învețe arta fotografică. Atâta știm: că la un moment dat și-a cumpărat aparatul de fotografiat și în contextul Primul Război Mondial, mai precis spre finalul Războiului, au apărut primele fotografii făcute de el.
Text documentare: Samoilă Mârza nu este un necunoscut pentru publicul românesc pasionat de istorie, dar mult mai cunoscute sunt fotografiile sale aflate în legătură directă cu Adunarea Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Fără a fi fost vreun vizionar, Samoilă Mârza a fost un om obişnuit, care şi-a cumpărat un aparat de fotografiat într-o vreme când aceste gadget-uri erau încă extrem de rare şi care, urmându-şi viaţa şi lăsându-se dus de ea, a imortalizat cu ajutorul lui momente şi evenimente din „istoria mică”, a oamenilor simpli, precum şi din „istoria mare”, pe care o reţin cărţile de istorie. Istoricul Radu Mârza a căutat dovezi istorice care stabilesc rolul fotografului Samoilă Mârza in contextul Unirii de la 1 Decembrie 1918. Astfel a ajuns în posesia unor memorii care îi aparțin avocatului Traian Mârza.
Radu Mârza: A fost unchiul meu, fratele bunicului meu. A fost avocat în Alba Iulia și a lăsat niște memorii pe care le-a scris cam în preajma Revoluție de la 1989. Este scris la mașină, cu rânduri foarte strâmte. Sunt, cred că vreo 300-400 de pagini în aceste memorii, pe care Traian Mâza le-a numit Inseilări. Vorbește, printre altele, despre copilăria lui și despre cum a ajuns el să participe la vârsta de vreo 9 ani la Adunarea de la Alba Iulia.
Reporter: Câtă credibilitate putem acorda unor informații care au venit prin “amintirile” unui copil de 9 ani?
Radu Mârza: Evident, nu putem să-l credem pe memorialist că și-a amintit perfect la vârsta de 70 de ani, când și-a înscris memoriile, ce s-a întâmplat la vârsta de 9 ani, când a participat la Adunarea de la Alba Iulia. Este o sumă de informații din care fac parte și amintirile propriu-zise, ca și diferite informații istorice pe care le-a dobândit de-a lungul vieții. Este rezultatul unor lecturi, rezultatul unor discuții cu familia, cu alte persoane. Din acestea s-au compus informațiile pe care el le-a scris în memoriile sale despre momentul 1 Decembrie. În scrierile lui Traian Mârzea se precizează că unele dintre fotografii au fost realizeaze ulterior momentului 01/12/1918. Aici avem de fapt mai multe fotografii. În primul rând sunt cele vreo cinci-șase fotografii care au fost făcute efectiv la 01/12/1918 la Alba Iulia. Sunt celebrele fotografii de grup: fotografia cu Iuliu Hosu, fotografia cu Miron Cristea. Ele sunt făcute clar acolo, nu există niciun dubiu.
Text documentare: Cele mai cunoscute sunt fotografiile de ansamblu, reprezentând mulţimea adunată. Într-una este imortalizat momentul sosirii episcopilor ortodox şi greco-catolic, Miron Cristea şi Iuliu Hossu, într-o trăsură trasă de cai albi. Dintre chipurile care se disting cu claritate, în dreapta se zăreşte un militar care încearcă să facă loc trăsurii prin mulţime. În partea stângă se vede o pancartă cu numele satului Şibot. În cealaltă imagine se disting bine feţele a numeroşi participanţi, unii civili, unii militari, unii purtând armă. Deasupra lor fâlfâie numeroase steaguri tricolore. Celelalte trei clişee surprind discursurile rostite de Iuliu Hossu, Miron Cristea, respectiv dr. Aurel Vlad la tribune improvizate.
Trebuie menţionată o fotografie executată de Samoilă Mârza tot la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, însă dintr-un alt registru, mai tragic. Fotografia redă o scenă de la înmormântarea lui Ion Arion, soldat demobilizat din satul Agriş (comuna Iara, judeţul Cluj de astăzi), care la 30 noiembrie se deplasa cu trenul, alături de consătenii săi, spre Alba Iulia. În urma unui incident petrecut în gara Teiuş, care a izbucnit probabil ca urmare a tensiunilor dintre călătorii din trenul arhiplin şi o patrulă de husari, poate şi o garnitură militară germană sau maghiară care se retrăgea de pe front, asupra trenului care se îndrepta spre Alba Iulia s-au tras focuri de armă, iar Ion Arion a fost lovit de acestea. A doua zi, a fost înmormântat la Alba Iulia, iar Samoilă Mârza şi aparatul său fotografic au fost prezenţi.
Radu Mârza: Interesant este însă cazul celor două fotografii care reprezintă grupul de țărani din satul Galtiu, care sunt adunați într-un loc anume, au deasupra o pancartă pe care scrie numele satului și care par să fie pregătiti să meargă la Alba Iulia. Aceste două fotografii într-adevăr au fost făcute ulterior. Unchiul meu, Traian Mârza, povestea lucrurile acestea și după aceea le-am găsit și scrise în memorii. Este de fapt logic să se fi întâmplat așa pentru că țăranii care au plecat la Alba Iulia din satul Galtiu, nu puteau să facă fotografiile dimineața înainte de a pleca la adunare, din moment ce știm foarte clar că ei au plecat la ora 4-5 din sat. Să nu uităm, suntem la 1 decembrie, adică dimineața este întuneric, Și atunci fotografiile făcute în cursul zilei, în mod evident, nu sunt făcute în dimineața acelei zile de 1 decembrie. Ele au fost făcute, se pare, undeva prin februarie-martie 1919, când Samoilă Mârza i-a adunat pe cei care au participat la Alba Iulia și au refăcut cumva momentul acela festiv al plecării la adunare.
Reporter: În Inseilările lui Traian Mârzea se precizează cine au fost personajele care au făcut parte din acea fotografie?
Radu Mârza: Da, mulți dintre țăranii care se găseau sau trăiau în acel moment în sat. Informațiile pe care eu le am se suprapun. Pe lângă ceea ce spune unchiul meu, Traian Mârza, în Inseilări, mai sunt și informațiile pe care le știu de la tatăl meu care le-a aflat și de la Traian Mâza și de la alții.E foarte interesant ca istoric să ai în față o fotografie istorică și să ți se arate cu degetul fiecare om. Există o înrudire într-un fel sau altul, aproape între toți oamenii.
Reporter: Există un grad de rudenie cu Samoilă Mârza?
Radu Mârza: Da, există un grad de rudenie, dar nu sunt strănepotul lui. Face parte dintr-o ramură a familiei.
Reporter: Cât de importante sunt din punct de vedere istoric fotografiile pe care el le-a realizat?
Radu Mârza: Sunt foarte importante din mai multe motive. În primul rând sunt unicele fotografii care s-au făcut acolo, la Alba Iulia, unicele surse vizuale a ceea ce s-a întâmplat la 1 Decembrie. Pe de altă parte, fotografia este o sursă istorică ce avea să domine secolui al 20-lea. Și este cu atât mai interesant că ea este prezentă în acest moment important de la 01/12/1918. Dacă nu erau fotografiile lui Samoilă Mârza, datele noastre despre Adunarea de la Alba Iulia se limitau la informații oficiale, informații memorialistice, presă, corespondență, ori așa noi avem imaginea care schimbă cu totul lucrurile în înțelegerea unor evenimente istorice.
Text documentare: În martie 1919, regele Ferdinand l-a decorat pe fotograful Samoilă Mârza prin decret regal cu „Crucea Serviciul Credincios Clasa I”, fapt relatat în paginile ziarului Foaia poporului din 24 februarie (9 martie) 1919 în articolul intitulat „O frumoasă decoraţie”. Interesantă este nu atât greşirea în decretul regal a numelui lui Samoilă Mârza („Emanuel Mirzescu”), cât profesia pe care i-o atribuie: „mecanic-electrician din Alba Iulia”, în timp ce în articolul sus-citat se spune că este „mecanic şi fotograf amator din Alba Iulia”
Albumul de fotografii realizat la 1 Decembrie 1918 fost inclus de către delegaţia românească ce s-a deplasat la Congresul de Pace de la Paris (1919) printre materialele documentare prezentate la negocieri, alături de lucrări istorice, geografice, demografice, hărţi şi material fotografic, pentru a ilustra faptul că unirea Transilvaniei cu România a exprimat voinţa populară a românilor.
Radu Mârza, conf. univ. dr., UBB Cluj – Facultatea de Istorie si Filosofie
Fragmente despre 1 decembrie 1918 din memoriile avocatului Traian Mârza (1909-1992), 2018, Apullum, Acta Musei Apulensis
