Portret de artist • Actorul Victor Rebengiuc

Maestrul rămâne o voce de referință a Teatrului Național Radiofonic.

Articol de AP, 10 februarie 2025, 09:37 / actualizat: 10 februarie 2025, 11:00

Victor George Rebengiuc s-a născut la 10 februarie 1933, în Bucureşti, într-o familie de condiţie modestă.

Pe când avea doar 3 ani, părinţii săi s-au despărţit, iar el şi fratele său mai mic au fost crescuţi de bunicii materni. Seniorii a fost nevoiți să schimbe mai multe locuinţe din cauza condiţiei materiale precare.

În anul 1942, tatăl său, Alexandru, pe care nu îl întâlnea des, a căzut pe frontul de la Stalingrad. Mama sa a lucrat ca funcționară la Ministerul Transporturilor.

Victor Rebengiuc a parcurs studiile secundare la Liceul Militar din Predeal, o școală care l-a învăţat ce înseamnă disciplina, perioadă în care a început să colaboreze cu o trupă de actori amatori din cartierul Vitan. A fost respins la Politehnică pentru că „nu avea origine socială sănătoasă”.

În anul 1952, fără ştirea familiei, a intrat la Institutul de Teatru – din comisie făcând parte nume precum Nicolae Bălţăţeanu, Ion Finteşteanu, Costache Antoniu și Irina Răchiţeanu. Primul an a fost destul de dificil pentru studentul Victor Rebengiuc, deoarece trebuia să renunțe la ceea ce stilul învățat în perioada în care jucase în teatrele de amatori.

Debutul pe scena teatrului l-a avut scena Teatrului Naţional din Craiova, unde a jucat în anii 1956 şi 1957, timp de şase luni, fiind prezent pe afişul piesei „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, regia Vlad Mugur, 1956, în rolul lui Jack Worthing.

Cariera sa de actor a fost definită de rolurile de excepţie pe care le-a interpretat în cele peste 50 de producţii cinematografice în care a jucat.

Rebengiuc a jucat magistral personajul Apostol Bologa din „Pădurea spânzuraţilor”, în regia Liviu Ciulei, adaptare după romanul omonim a lui Liviu Rebreanu, în anul 1964.

Fimul a fost premiat pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes, aducând consacrarea definitivă a actorului Victor Rebengiuc.

Maestrul a primit rolul pricipal, în anul 1976, în „Tănase Scatiu”, o adaptare a ciclului literar „Comăneștenilor” de Duiliu Zamfirescu, prima sa colaborare cu regizorul Dan Pița.

Actorul a colaborat intens şi cu Teatrul Naţional Radiofonic, câteva din piesele în care a fost prezent fiind „Norocul” de I. Valjan, „Inimă de câine” de Mikhail Bulgakov, „Arca lui Noe” de Lucian Blaga, „Să îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello.

În ultimii ani, Victor Rebengiuc a putut fi admirat la Teatrul Naţional Bucureşti, în rolurile Joe Keller – „Toţi fiii mei” de Arthur Miller (regia Ion Caramitru), Bérenger – „Regele moare” de Eugène Ionesco (regia Andrei și Andreea Grosu) şi Bătrânelul – „Umbre” de Marilia Samper (regia Vlad Cristache).

Artist inegalabil, Victor Rebengiuc are o carieră de peste 60 de ani în teatrul şi filmul românesc, cu un plamares cinematografic şi teatral absolut impresionant – peste 50 de filme şi sute de roluri în teatru.