Ziua Limbii și Culturii Armene, celebrată și în Dobrogea

În săptămâna în care sărbătorim Ziua Limbii și Culturii Armene, teatrologul și scriitoarea  Anaid Tavitian, cea care a fost timp de patru decenii secretarul literar al Teatrului de Stat Constanța, ne povestește cu nostalgie despre primele cuvinte, prima rugăciune și primele sfaturi în limba armeană primite, ca o moștenire de suflet, de la bunici și părinți.  

Articol de Adina Sîrbu, 12 octombrie 2023, 14:55

Pentru teatrologul constănțean Anaid Tavitian, limba armeană – graiul matern – este firul de mătase ce o leagă simbolic de membrii familiei sale, de comunitatea, de tradițiile și străvechea cultură armeană. Este limba celui mai duios alint și celei mai sonore rugăciuni, Tatăl Nostru, ne-a mărturisit cu emoție cea care timp de 41 de ani a fost  secretarul literar al Teatrului de Stat Constanța, Anaid Tavitian.

Ce amintiri dragi va leagă de rostirea limbii materne, cum vă alinta bunica, cum sunau sfaturile părinților dumneavoastră în limba armeană, vă mai amintiți?

Sigur că da! Limba armeana este limba în care mi-au fost cântate cântece de leagăn. Este limba în care am învățat primele poezii și prima rugăciune: HAIR MER – Tatăl Nostru. Bunica mea maternă mă alinta spunându-mi „imin anusig ahcigas” – dulcea mea fetiță. Bunica și părintii mei mi-au sădit valorile călauze ale vieții: modestia (hamestutiun), demnitatea (arjanapatvutyun) și iubirea de oameni (mardasirutyun). Ce este mai frumos pe lumea asta decât mama, dragostea mamei, și atunci și limba română și limba armeană înseamnă pentru mine MAMA, înseamnă dragostea și căldura mamei!

Scriitoarea și teatrologul Anaid Tavitian, un simbol de demnitate și de dăruire pentru profesia sa, iubește Dobrogea și peisajele sale în culori, lumini și miresme unice:

Sunt mândră că m-am născut la Constanța, în Dobrogea. Dobrogea  este un tărâm cu o vitalitate  uimitoare, cu o istorie seculară, fascinant prin formele pline de culoare, mereu schimbatoare ale peisajelor, este un model de convietuire interetnică. Cred că în Dobrogea orice asperitate se topește mai ușor fiindcă soarele reflectat în Mare, încălzește inimile și luminează într-un fel aparte chipurile oamenilor.

Pentru toți tinerii dobrogeni, indiferent de etnia din care fac parte, Anaid Tavitian are un mesaj:

Să iubească acest tărâm solar care prin frumusețea naturii, prin bogația spirituală și materială, este ca un far pentru inspirație și creativitate. Cu sufletul, cu mintea și prin fapte să păstreze și să îmbogățească această zeste!

Vă prezentăm câteva dintre cele mai importante personalități ale culturii armene, ale căror rădăcini dobrogene ne fac să fim mândri. Portretele lor sunt documentate minuțios de scriitoarea Anaid Tavitian:

Haig Acterian – primul regizor diplomat de film din România

Haig Arterian a fost un intelectual cu orizont cultural vast, frământat de idei inovatoare, cu dorința de a reforma teatrul românesc. S-a născut la 5 martie 1904, în Constanța, într-o familie respectabilă de intelectuali armeni ce aparținea elitei rafinate a Comunității Armene a orașului. A fost coleg de liceu și prieten cu Mircea Eliade, iar peste ani avea să devină unul dintre personajele din „Romanul adolescentului miop”, spune teatrologul de origine armeană Anaid Tavitian.

A urmat, ca bursier, regia de film, la Roma, la studiourile Cinecita, devenind primul regizor diplomat de film din România. Tot ca bursier se specializează în regia de teatru, la Viena și Berlin, sub îndrumarea unor mari personalități ale teatrului european, regizorii Max Reinhardt si Erwin Piscator.

Haig Arterian a fost și un prodigios teoretician de teatru. A corespondat cu Edward Goldon Craig regizor și teoretician al teatrului modernist englez, considerat unul dintre pionierii teatrului modernist european. Este autorul ”Monografiei Shakespeare”, prima monografie William Shakespeare scrisă și publicată în România și, de asemenea, autor al mai multor volume dedicate artei teatrale, printre care „Pretexte pentru o dramaturgie românească”, cu o prefață de Gordon Craig.

O altă personalitate marcantă pentru cultura armeană este profesorul Krikor Pambuccian, medicul sufletelor, omagiat de comunitatea armeană din România.

Considerat cel mai mare anatomopatolog al României, medicul Krikor Pambuccian si-a petrecut copilăria si adolescența la Constanța. A absolvit Liceul ”Mircea cel Bătrân” din Constanța, ca sef de promotie, în anul 1935. Într-un interviu spunea: „Profesorii mei de liceu erau foarte bine pregatiți profesional și de o extraordinară moralitate. Deși eram emigrant și am fost în competitiție cu fii de personalități, nu s-a făcut vreo diferență de etnie. Ca refugiat, am găsit, în România, o țară ospitalieră, de aceea port o sinceră recunoștință față de poporul român.“

În 1942, a absolvit Facultatea de Medicină din București, cu mențiunea Magna Cum Laude, iar între anii 1942-1945 a fost pe front, fiind decorat cu Ordinul Sanitar „Crucea Regina Maria”. A lucrat ca medic primar la Spitalele Colțea, Floreasca, Brâncovenesc, Spitalul Militar Central și la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici”. A coordonat peste 80 de lucrări de dizertație pentru doctorat în medicină, în țară si în străinatate, activitatea sa academică fiind răsplătită cu numeroase distincții naționale și internaționale, completează Anaid Tavitian.

Krikor Pambuccian a fost un membru activ al comunității armene și, timp de mulți ani, președinte al Asociației Studenților Armeni din România și  vicepreședinte al Consiliului Eparhial al Bisericii Apostolice Armene din România.

Pasionat de literatură si iubitor de muzică, medicul Krikor Pambuccian a ales pentru viața sa, ca motto, un vers din Goethe: „Pe acela noi îl mântuim, care veșnic năzuiește pentru binele omenirii.”

Un alt erudit armean din Dobrogea este medicul Ervant Seropian, fondatorul Școlii românești de alergologie.

Ervant Seropian s-a născut la Constanța, la 14 august 1923. Școala primară  și cursul inferior de liceu le-a urmat la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. A absolvit Institutul de Medicină din București, a urmat studii medicale în Franța, Germania, Elveția și a participat la  schimburi de experiență în centre medicale din Londra, Montreal, New York, Bonn si Roma.

În 1957,  înființează primul cabinet de boli alergice din România, iar din 1973 creează și conduce Clinica de Alergologie din complexul Spitalului Clinic Fundeni. În anul 1970,  organizează, la București, prima  conferință natională de alergologie, cu o largă participare internațională – a mai adăugat fostul secretar literar al Teatrului de Stat Constanța, Anaid Tavitian.

Profesor doctor docent Ervant Seropian este autorul a peste 350 de lucrări  tipărite în limba română și traduse în limbile de circulație internațională.  Este recunoscut ca o somitate a știintei medicale, pe plan mondial, fiindu-i acordate numeroase  titluri si distincții. La  Conferința anuală a Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (1992), s-a evocat personalitatea sa remarcabilă și a fost înființată Fundația „Doctor Ervant Seropian”.

Interviu realizat de Silvia Pascale/ Foto: Anaid Tavitian