3 vulcani submarini, descoperiţi în Strâmtoarea Siciliei

În timpul expediţiei, care s-a desfăşurat în perioada 16 iulie – 5 august, a fost identificată şi epava unei nave.

Articol de AP, 9 august 2023, 14:01

Trei vulcani mari submarini au fost descoperiți pe fundul mării Siciliei, în zona marină dintre Mazara del Vallo şi Sciacca, în timpul unei expediţii ştiinţifice coordonate în comun de Universitatea din Malta şi Institutul Naţional de Oceanografie şi Geofizică Experimentală (OGS) din Trieste.

Cu o lăţime de cel puţin 6 kilometri, se ridică la peste 150 de metri deasupra fundului mării, relatează Rador, citând Corriere della Sera.

În timpul expediţiei, care s-a desfăşurat în perioada 16 iulie – 5 august, a fost identificată şi epava unei nave de 100 de metri lungime şi 17 metri lăţime, aflată la o adâncime de 110 metri pe Banco Senza Nome, la jumătatea distanţei dintre insula vulcanică Linosa şi Sicilia. Poziţia acesteia a fost raportată autorităţilor maritime italiene.

Cercetătorii au analizat apoi diferite fenomene hidrotermale.

În aceeaşi zonă, în timpul unei campanii anterioare din 2019, mai fuseseră identificate şi alte conuri scufundate.

”Cartierul general” al expediţiei ştiinţifice internaţionale s-a aflat la bordul unei nave germane, Meteor. Folosind o ecosonda Multibeam, cercetătorii au explorat fundul mării în diferite sectoare ale Strâmtorii Sicilieme, în mare parte necunoscute, pentru a reconstitui morfologia fundului mării. Au fost recoltate probe de rocă (lave şi depozite piroclastice) de la diverşi vulcani submarini care vor fi analizaţi în următoarele luni şi care vor oferi indicaţii asupra vechimii vulcanilor şi a caracteristicilor magmei. ”Aceste informaţii vor fi fundamentale pentru reconstituirea istoriei geologice a uneia dintre cele mai complexe regiuni din centrul Mediteranei”- promite Giulia Matilde Ferrante, cercetător al Secţiei de geofizică a OGS care a participat la expediţie – ”unde, începând cu aproximativ 4-5 milioane de ani în urmă, s-a dezvoltat un sistem de tranşee adânci legate de procese tectonice de tip extensial, pe care în limbaj tehnic le numim ”rift”, care nu a dus însă la formarea crustei oceanice”.

”Este incredibil să descoperim chiar şi astăzi noi elemente geologice într-o mare, precum Mediterana, care de-a lungul mileniilor a fost navigată de toate tipurile de bărci. Acest lucru arată cât de puţin cunoscut continuă să fie fundul mării, chiar şi în zonele de lângă coastă”, adaugă Jonathan Ford, care face parte din acelaşi grup de cercetare OGS.

”Cercetările efectuate au permis şi evidenţierea prezenţei unor erori grosolane în hărţile batimetrice existente: în special, s-a văzut că unele reliefuri scufundate, interpretate eronat ca munţi submarin, sau clădiri vulcanice, nu există efectiv. Aceste rezultate demonstrează, încă o dată, cât de fundamentală este cartografierea şi nu numai pentru cunoştinţele de bază”, concluzionează Dario Civile şi Emanuele Lodolo, cei doi co-proponenţi OGS ai proiectului, ”dar şi pentru aspecte mai practice, precum siguranţa navigaţiei şi aşezarea cablurilor submarine, evaluarea riscurilor legate de prezenţa clădirilor vulcanice aflate relativ aproape de coastă, analiza evoluţiei coastelor şi protejarea ecosistemelor marine”.