Proiect inedit de salvare a două specii de scoici protejate de pe litoral, puse în pericol de înnisiparea plajelor
Cordonul litoral care leagă Eforie Nord de Eforie Sud, delimitat de Lacul Techirghiol și Marea Neagră, urmează să fie lărgit, printr-un proces de înnisipare, realizat de compania olandeză care a mărit plaja din stațiunea Eforie. În apele de mică adâncime de aici, trăiesc două specii de scoici care riscă să dispară atunci când va fi adus nisip din largul mării.
Articol de Adina Sîrbu, 17 octombrie 2023, 15:40 / actualizat: 17 octombrie 2023, 19:39
Specialiști ai Societății de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului și de la Universități din Italia, și ”Ovidius” Constanța și ”Al. Ioan Cuza” Iași din România, au dezvoltat un proiect de salvare a celor două specii de scoici protejate. Aflăm detalii dintr-un interviu, în exclusivitate pentru Radio Constanța, cu directorul general al Societății de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului, expertul de mediu Traian Petrescu.
Suntem pe cordonul litoral între cele două Eforii, acela care este în primejdie să se surpe dacă nu se lărgește plaja. Vă gândiți și la scoicile care ar putea fi astupate de nisipul din larg. Despre ce specii este vorba și în ce constă acțiunea de salvare?
Trebuie precizat că există numai o bucată de plajă, o celulă care nu a fost aprobată de Agenția de Mediu ca să se înnisipeze, pentru că aici trăiesc în două specii de scoici – Donacilla Cornea și Donax Trunculus. Aceste bivalve sunt niște scoici protejate în special pe litoralul românesc. Ele există și în Marea Neagră, și în Marea Mediterană. Dar în zona noastră de litoral, datorită formei litoralului nostru foarte lung, nisipului adus de aluviunile Dunării și lucrărilor hidrotehnice care au secționat litoralul, Donacilla Cornea numai aici se mai găsește, iar Donax Trunculus se mai găsește și în partea de Năvodari. Și, totuși, constructorul a atras atenția că, la furtuni de gradul 4-5-6, care durează mai multe zile, cordonul litoral se poate rupe și marea să inunde Lacul Techirghiol, ceea ce ar fi o nenorocire.
Facem o relocare temporară a acestor bivalve și, după ce se face înnisiparea și se refac habitatele cu nisip original de pe plaje, să se reloce din nou, la final, în vechiul lor habitat refăcut. Asta se va întâmpla în această iarnă, în luna decembrie, probabil. Ne permite vremea, nu ne permite, noi vom face un efort foarte mare, avem echipă de scafandri profesioniști, o firmă angajată special care a lucrat cu noi în zonele astea și se pricepe, și vom face eforturi foarte mari ca să putem să le aducem înapoi. Bineînțeles, sănătatea omului va fi pe primul plan și în niciun caz nu vom face nimic să riscăm. Nu avem nevoie să fie cald, ci marea să fie liniștită.
Pe lângă experiența mai multor specialiști români și străini, pusă în slujba acestui proiect, unicitatea sa este dată și de metoda de colectare:
Colectarea acestor bivalve s-a putut realiza pentru că noi românii, care sunt întotdeauna inventivi, am propus un mod de colectare care nu s-a folosit până acum în lume și probabil că o să fie de acum folosit, după ce o să-l publicăm noi! Toți profesorii sunt încântați! Adică s-au adaptat niște drăgi aspirorefulante, care în America se foloseau în două scopuri: ori pentru colectarea bucăților foarte mici de aur, de către căutătorii de aur, ori pentru a scoate piesele de foarte mare finețe care s-au găsit pe epave, cum sunt porțelanuri, bijuterii, prin aspirare. Și am adaptat cu sisteme de sitare, cu un fel de plase și am putut să protejăm, să nu distrugem când scoatem aceste scoici. Dacă le scoteam manual, șansa era foarte mică.
Interviu și fotografii: Cecilia Pătrăhău
