INDUSTRIA JOCURILOR DE NOROC | Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis: “Dacă deschizi o sală de păcănele, nu ai nevoie de autorizație. România a scăpat de sub control această industrie a jocurilor de noroc”

În România, sute de mii de români au căzut în patima jocurilor de noroc. Conectați la aparate și deconectați de la viață, dependenții de „păcănele” ajung să joace și banii pe care nu îi au. Așa au apărut adevărate drame: familii destrămate și chiar sinucideri. În prezent, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), este instituția de stat care monitorizează și aprobă funcționarea sălilor de jocuri, de pariuri sportive și cazinouri. Un proiect de lege care a trecut de Senat vizează ca acestea să fie deschise cu avizul primăriilor; la doar 15.000 de locuitori și doar la marginea localităților. Să fie posibil?

Articol de Doina Sîrbu, 23 octombrie 2023, 18:13

Cum stopăm fenomenul în online? Câte săli de jocuri de noroc sunt în prezent în Dobrogea? Câte ar putea dispărea prin viitoarea lege? Cum cad românii în capcana banului câștigat rapid? Se tratează această adicție? Care este limita între divertisment și dependență? Despre subiect a vorbit președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

Domnule deputat Alfred Simonis, sunteți inițiatorul unui proiect de lege care se referă la sălile de jocuri de noroc. În România, sălile de jocuri sunt la orice colț de stradă, concurează cu numărul farmaciilor. În ce constă proiectul de lege care a trecut de Senat și urmează să ajungă și la Camera Deputaților?

Da, a și ajuns la Camera Deputaților. De săptămâna viitoare vor începe dezbaterile în Comisiile de specialitate. În linii mari, această inițiativă își dorește să facă ceea ce a făcut mai toată Europa, chiar toată Europa, chiar toată lumea civilizată, să scoată să limiteze pe alocuri, au fost limitate în alte orașe, în alte țări, fel de fel de jocuri, de păcănele de pe raza localităților. A noastră este drastică. Legea pe care am depus-o este de drastică. Limitează, pe de o parte, limitează numărul de săli de jocuri la populație. La fiecare 15.000 de locuitori, să poate exista o astfel de sală de jocuri. Adică un oraș ca Timișoara sau ca de exemplu Constanța ar putea să aibă 20 de astfel de fel de jocuri. Dar, mai important, ele nu pot fi pe bulevardele importante, nu pot fi în interiorul localităților și trebuie să fie la marginea localităților, într-o limită de 50m de la graniță în interior. Asta ar fi cea mai abruptă măsură.

Se va putea realiza acest lucru? Vor putea fi mutate cele care există deja la marginea orașelor?

Păi, haideți să luăm o altă prevedere a legii care stipulează foarte clar că UAT-urile, primăriile vor trebui să autorizeze de acum înainte acest tip de activitate. Astăzi, în legislația românească nu e nevoie să obții autorizație de funcționare ca să deschizi o sală de jocuri. Dacă vrei să faci un butic în care să copiezi chei, trebuie să-ți iei autorizație de funcționare. Dacă deschizi o sală de păcănele, nu ai nevoie de autorizație. Asta se obține de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Pe legea noastră, localitatea, Primăria trebuie să autorizeze acest tip de activitate. Deci, odată, cu încheierea anului, ele nu pot funcționa, cu excepția situației în care Primăria autorizează, și atunci, Primăria nu va avea cadru legal să autorizeze pe bulevarde, pentru că nu mai e, conform legii, voie, și dacă cineva dorește să deschidă, poate să facă la marginea orașelor. Sunt diferite discuții. Dacă în mall-uri, dacă în hoteluri ar trebui să existe aceste casino-uri. Se va dezbate Comisii. Cert este că după ce această lege va intra în vigoare, nu vom mai găsi în orașe niciun fel de sală de jocuri pe bulevard, pe lângă școli, lângă parcuri, în locurile în care copiii merg la școală, se întorc sau îşi desfășoară activitatea. O altă prevedere importantă este că sub 15.000 de locuitori nu mai ai voie deloc. Adică, dacă am stabilit că la fiecare 15.000 ai dreptul la o sală de jocuri, toate localitățile care au sub 15.000, eu estimez că peste 90% din localitățile din România se încadrează la sub 15.000 de locuitori, nu vor putea deschide deloc în acele localități, nici măcar în 50m la graniță. Deci, acest flagel, pentru că România a scăpat de sub control această industrie a jocurilor de noroc, a spus-o premierul cu alte ocazii. Mafia jocurilor noroc a stat la masă cu Guvernul în anii anteriori, a fost dată Ordonanță de Urgență în pandemie pentru eliminarea unor taxe, exonerarea de plată a unor taxe pentru această industrie, au fost foarte multe lucruri în neregulă. Iată că ne-am apucat de acest lucru, de un război, nu e ușor de purtat. Industria asta are foarte multe conexiuni și foarte mulți bani, dar e complicat pentru orice parlamentar care nu și-ar dori să voteze legea, să explice de ce nu o votează. Prin urmare, sunt extrem de încrezător că, într-o perspectivă de câteva săptămâni, oricum până la finalul sesiunii, vom adopta legea în Camera Deputaților și încet, încet, într-o perspectivă de trei luni, de șase luni, în funcție de dimensiunea UAT-ului, să se închidă toate aceste săli de jocuri.

Statul are nevoie de taxe în continuare. Ce interes are să scadă numărul jucătorilor, că pierde niște bani.

E o temă falsă. Și permiteți să vă contrazic. Statul încasează foarte puțin, procentual, din banii pe care jucătorii îi pierd la păcănele. Taxa e una paușală, nu se plătește proporțional cu pierderea. Puțin încasează statul față de cât pierd românii. Ori eu am mai pus întrebarea asta e retorică, bineînțeles, ce se întâmplă cu banii unui pensionar care astăzi, merge la o sală de jocuri din satul său și pierde toată pensia de 1.000 lei în câteva minute la păcănele? Ce-o să facă statul cu banii? Ce-o să facă omul cu banii ăia? O să meargă să-și cumpere alimente de ei. O să plătească TVA, impozit pe venit și vor intra în consum. Din punctul meu de vedere și nu doar punctul meu de vedere, că am stat de vorbă cu specialiști în finanțe, în fiscalitate, pe termen mediu, statul va încasa mai mult din închiderea acestor săli de jocuri decât încasează din taxele pe care le încasează pe jocuri, pe joc. Pierzi 1.000 lei la păcănele din care dai statului taxa la pauşal de 10 lei sau de 15 lei. Eh, mia aia de lei cu care cumperi pâine, mâncare, înseamnă numai TVA de 19%, plus impozit pe pe venit ș.a.m.d..

Mulțumim că statul pune preț pe viața noastră. Vreau să delimităm un pic divertismentul. Cât este dependență, că sunt foarte mulți care au devenit dependenți de jocuri de noroc. Credeți că dacă le mutăm la marginea orașelor, cei care într-adevăr sunt dependenți, nu se vor deplasa până acolo?

Păi, sunt două chestiuni total distincte. În primul rând, închise, închizându-le pe cele din sate și din comune, un segment de populație extrem de vulnerabil, România rurală, dar și tineretul din sate, care nu au în comune, în sate, nu există varietatea, diversitatea de activități pe care le ai în orașe, nu ai bazine, nu ai piscine, nu ai mall-uri, nu ai locuri de joacă, cum ai la oraș. În sate, singura distracție sunt păcănelele. Închizându-le, nu mai ai unde să mergi. În ceea ce privește cu adevărat dependenții și dacă le interzicem în România, nu avem garanția că n-o să mai joace, că pot pleca în altă țară, pot intra online. N-o să poţi interzice niciodată unui om să joace, dacă vrea s-o facă. Scopul acestei legi este să nu inviți copiii și oamenii vulnerabili să joace. Adică, atunci când tu pleci de la școală spre domiciliu și înapoi, ai trecut pe lângă două mașini luxoase cu fundă de cadou și cu un lingou de aur afișat, care spune intră, joacă și câștigi acel lingou sau această mașină, fiind și tânăr, te duci și spui “Domnule, hai să-mi încerc norocul, că poate prind lingoul”. Eh, nu vei mai putea face asta. Asta, evident, pentru că nu vei mai avea unde. Copiii nu vor mai trece pe lângă ele atunci când merg la şcoală. La sate, oamenii vulnerabili nu vor mai avea acces. Acum, cei care sunt, și legea are și niște măsuri pentru cei care sunt dependenți, are niște prevederi acolo, registrul unic într-o bază de date unică unde te poți introduce, te poți include și nu mai poți ridica interdicţia timp de șase luni după ce ţi-ai autoimpus această interdicție, există și măsuri pentru a preveni sau pentru a ajuta adicția. Însă, scopul legii nu este să nu mai joace nimeni, pentru că nu poți interzice asta. Scopul final sau cel mai important scop al legii este ca oamenii să nu mai fie invitaţi să meargă, dacă nu sunt dependenți. Evident, că în paralel cu asta trebuie să găsim cât mai multe metode, şi aici, statul trebuie să facă o evaluare. Guvernul trebuie să facă o evaluare cu privire la care e impactul real în societate, pentru că nu ştim. Toată lumea se gândește la bani. Am mai spus asta și scopul statului nu e să strângă bani cu orice preț. Așa, nu știu, de mâine, putem legaliza eu ştiu ce alte nebunii. Cu siguranță aducem sume mai importante la bugetul de stat, dar care sunt consecințele pentru sănătatea populației?

Trebuie să-i salvăm pe cei conectați la aparate, dar deconectați de la viață, ca să spunem așa. Ce ne spuneți despre valoarea amenzilor pe care le prevede legea?

Până la 100.000 lei la prima abatere, la a doua, ridicarea licenței pentru o lună și la a treia abatere, suspendarea licenței pentru tot anul. Sunt niște amenzi extrem de dure în raport cu cele câteva sute de lei pe care astăzi, le poate primi industria. Gândiți-vă că nimeni nu-și va mai permite, de exemplu, să primească minori în interior, chiar în cele limitate, câte vor fi ele la marginea orașelor, dacă, și asta e o nuanță importantă, dacă până astăzi noi nu știm cine e vinovat pentru că avem sute de păcănele la Timișoara, la mine e plin de păcănele la fiecare colț, la București, sunt convins că și la Constanța la fel, după ce legea va intra în vigoare, vom ști cine e vinovat pentru faptul că s-a deschis, s-au deschis 20 de săli de jocuri în Constanța. Primarul, pentru că a emis autorizația de funcționare. Astăzi, nu e primarul vinovat, că nu are nicio treabă el să intervină. Pur și simplu n-are niciun fel de mecanism să interzică. Eh, după intrarea în vigoare a legii, trebuie să dea sau nu autorizate de funcționare. Sunt convins că va fi o competiție între primari să emită o hotărâre de Consiliu Local cu privire la interzicerea acestui tip de activitate de pe raza localităților lor.

Vi se pare potrivit ca unele televiziuni să promoveze sportul și în același timp să aibă minute de publicitate cu trimiteri spre case de pariuri și săli de joc?

Nu mi se pare o inițiativă foarte bună și asta poate fi reglementată. Însă, încerc să privim cumva următoarea întrebare. E o problemă, sunt mai multe inițiative care interzic publicitatea, mă rog, restricționează timpii de publicitate pentru industrie. Sunt de acord că trebuie interzisă, limitată cum dorim, dar atâta timp cât la fiecare colț de stradă avem o mașină sau un lingou de aur și o reclamă luminoasă care te invită să joci înăuntru, iertați-mă, n-are nici o noimă să dau meciul de pe bloc, într-o intersecție în care sunt 10 săli de jocuri cu 10 reclame și două panouri publicitare, dacă dăm cele două panouri publicitare jos, am câștigat ceva. Şi rămânând cele 10 săli de jocuri acolo, fiecare cu reclamă ei? Nu, trebuiesc făcute concomitent. Eu am o teorie, cine Dumnezeu mai face reclamă la ceva ce e interzis? De ce să faci, că nu mai ai unde să mergi să joci. Se reglează de la sine.

Proiectul de lege prevede ceva și pentru stoparea fenomenului în online?

Are! În forma inițială la Senat, s-au depus amendamente ulterior. Avantajul este că a venit și Guvernul României, Guvernul Ciolacu, cu o Ordonanță de Urgență care a interferat cumva, a intervenit și a preluat chiar componente din legea pe care am depus-o la Cameră, deja în vigoare. S-a emis acea Ordonanță de Urgență. Primul pas care s-a făcut și e foarte important, este că într-un termen de șase luni, dacă nu mă înșel, toate licențele care operează pe teritoriul României trebuie să aibă punct de lucru în România. Și asta e foarte important, pentru că dacă până astăzi n-aveai unde să controlezi, n-aveai cum, n-aveai niciun fel de mecanism de control pentru cei din online, după ce vor avea punct de lucru în România, va fi mai ușor să să reglementezi și acea piață. Încă o dată vă spun, cred că minorii nu pot în online, pentru că nu au carduri bancare și nu se pot autentifica. N-au, n-ai voie să ai card dacă ești minor, poate cu acceptul părinților, dar dacă părintele te învaţă să joci la păcănele, e foarte complicat ca statul să facă ceva.

Să știți că au carduri și cei cu bursă!

Au carduri, dar în sunt monitorizați de cont comun cu părinții. Ori, în momentul în care copilul tău are un card cu sume care se evaporă în fiecare clipă, îți pui problema și întrebi ce au făcut și verifici contul și vezi că au fost făcute în online și poţi restricționa. Adică, pe de o parte, minorii în online n-au acces foarte ușor, pe de altă parte, nici vulnerabilii, bătrânii de la sate nu o să stea toată ziua în online. Industria asta sau dependenții nu sunt neapărat de jocuri online, mult mai dependenţi sunt, vă spun, atunci când văd lingourile, văd mașinile, văd luminile, văd sunetul aparatului, văd acea ambianță care-i creată cu specialiști, vă dați seama, prin care vând iluzia că, vezi Doamne, ai putea să te îmbogățești peste noapte. Mult mai periculoasă este industria fizică, dacă vreți, decât cea online.

Redactor: Liliana Fustanela / Foto: unsplash.com