Țara Lăpușului și-a dezvăluit frumusețile și tradițiile în „Matinalul” Radio România Actualități | VIDEO

Timp de 3 ore, matinalii Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu au discutat despre tradiții seculare și vremuri moderne, despre șezătorile înainte de Paști, dar și viața socială a lăpușenilor.

Articol de AP, 26 aprilie 2024, 10:49

Emisiunea „Matinal” de la Radio România Actualități s-a auzit vineri, din Țara Lăpușului, locul unde oamenii au creat un impresionant patrimoniu cultural material și imaterial.

Timp de 3 ore, Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu au discutat despre tradiții seculare și vremuri moderne, despre șezătorile înainte de Paști, dar și viața socială a lăpușenilor.

De la bisericile de lemn și până la zgărdane, de la porți și troițe maramureșene și până la plăcinta creață, ediția își propune să le prezinte ascultătorilor Lăpușul cultural, tradițional, religios, gastronimic, folcloric și turistic.

Meșterii populari Șerban Nicolae și Reghina Cosma au vorbit despre arta și tradiția cioplirii lemnului, notează Radio România.

„Mi-o fo’ drag lemnul de mic. Am purtat și o sămânță de talent, bănuiesc, însă am purtat și dorința arzătoare de a lucra lemnul și de a face lucruri frumoase. Faptul s-a materializat după armată, când mi-am luat o trusă de dălți. Nu făceam lucruri artistice, făceam lucruri de decor. În ziua de azi, sunt axat pe monumentale. Lucrez troițe și porți. Stejaru-i singurul lemn recomandat. Nu se lucrează ușor, presupune efort fizic. Când știu că lucrarea trebuie să dăinuie și îmi aleg stejarul!

La lucrările de artă plastică, favorit este nucul pentru că este un lemn nobil, are textură frumoasă”, a spus Șerban Nicolae. Artistul a adăugat că primește mai multe comenzi decât în tinerețe. „Materialul se găsește, din păcate, din ce în ce mai greu”, a subliniat sculptorul, care a adăugat și că ucenici sunt puțini după apariția internetului, dar și din cauza faptului că satisfacțiile în domeniu sunt, mai degrabă, personale decât financiare.

„Eu așa am crescut. Dragoste [pentru meșteșug – n. red] a fost din obligație! Bunicile noastre, mamele noastre așa au trăit, așa or făcut hainele noastre. Au semănat cânepă, au cules-o, au băgat-o-n apă, au melițat-o, au tors-o … la război, au făcut pânza”, a povestit Reghina Cosma.

Costumul popular se mai poartă doar la sărbători și duminica, la slujba de la biserică.

Potrivit acesteia, tinerii pot descoperi tradițiile locului la șezătorile organizate iarna, în Postul Crăciunului.

Invitată și ea în Matinal, cântăreața Livia Neag Nistea a vorbit despre pasiunea pentru muzica populară, pe care a descoperit-o în urmă cu 18 ani, la dorința părinților.

După un an de cursuri la Școala Populară de Artă, „am început să prind drag, la momentul unui spectacol, când am avut un prim contact cu scena și am simțit acea revelație, care mi-a confirmat că este un domeniu în care mi-ar plăcea să activez. Am participat la numeroase festivaluri din țară, ducând folclorul autentic din Țara Lăpușului. M-am slujit de folclor și acest lucru m-a ajutat, pentru că Țara Lăpușului nu prea a avut reprezentanți. Acum, mă simt foarte și foarte împăcată pentru că am reușit. Mă străduiesc să slujesc și eu, la rândul meu, folclorul, muzica și tradiția”.

Primarul Mitru Leşe o vorbit în Matinal despre proiectele de dezvoltare locală.

„N-am ratat nimic, că-s vreo 75 de milioane de euro fonduri atrase. [În ceea ce privește mobilitatea urbană – n. red] sunt în achiziție, undeva la sfârșitul lunii mai, vor fi șase autobuze electrice. Dar de ce nu să intri în trend, să te regăsești când introduci pe GPS o localitate, dacă nu ai stație electrică la ora asta, nu te regăsești pe itinerarul respectiv. Ca atare, și aici o să fie, 14 stații electrice pentru încărcat. Pentru că ăsta e trendul, trebuie să ținem cont de el”, a admis edilul.

Orașul Târgu Lăpuș va avea un parc industrial de specializare inteligentă, a anunțat primarul.

„Dacă nu-ți dorești, nu vei avea, nu poți aștepta. E o vorbă, zice „Dumnezeu îți dă traista, dar nu îți pune în ea”. Și în ideea aceasta, am intrat în colaborare cu județul. Am pus la dispoziție 10 hectare de teren, iată că ies șase platouri pentru minimum șase agenți economici potențiali. Parc inteligent înseamnă ca acel agent economic care va fi într-una din locațiile respective, din cele șase, să vină cu o noutate, inovativă, asta înseamnă inteligență. Dacă până mai ieri a produs microfoane, trebuia să facă un microfon inclusiv cu cameră video în el. Deci asta e …”, a explicat Mitru Leşe.